Șeful Cartel Alfa, acuzat de ministrul Muncii că se opune eliminării bonurilor de masă pentru că are ”interes direct”. Hossu: Reducerea fiscală este un joc de procente, o distribuție injustă a sarcinii fiscale. Salariații se simt înșelați

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, recent, într-o emisiune televizată, că liderul de sindicat Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa se opune înlocuirii tichetelor de masă cu normă de hrană pentru că are ”interes direct” într-o companie de profil. În replică, Hossu spune că această modificare are caracter discriminatoriu între angajații din sistemul bugetar și cei din mediul privat. Totodată, el atrage atenția că asupra faptului că protestele sunt făcute pe fondul reformei fiscale, salariații simțindu-se înșelați de transferul contribuțiilor sociale pe umerii lor. Cât despre afilierea cu o companie emitentă de tichete de masă, el spune că sindicatul pe care îl conduce,  CNS “Cartel ALFA”, deține 4,3% din acțiunile unei companii de profil, dar toți banii proveniți din dividendele obținute au fost investiți în renovarea unor active gestionate de confederație.

“Cred că este foarte multă manipulare. E vorba de interese ale unor lideri de sindicat. (..) Domnul Hosu, cu care am avut mai multe discuţii pe legea salarizării, nu avea o problemă pe legea salarizării, decât cu tichetele de masă care nu ar fi trebuit să dispară din această lege (..). A fost prima discuţie, >, având interes direct într-o firmă”, a declarat ministrul Muncii, la Antena 3.

Într-un răspuns formulat la solicitarea Vocea, în care s-au solicitat detalii privind legătura dintre Bogdan Hossu și firma emitentă de tichete de masă, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a transmis că nu gestionează activitatea de tipărire a tichetelor de masă, autorizația de emitere a tichetelor de masă pentru unitățile emitente fiind, potrivit legii, o atribuție a Ministerului Finanțelor Publice.

”Singurele atribuții ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale în ceea ce privește tichetele de masă sunt stipulate la art. 3 alin (2) din Legea nr. 142/1998 și art. 31 alin. (1) din normele de aplicare a Legii nr. 142/1998, unde se prevede indexarea semestrială a valorii nominale a unui tichet de masă cu indicele preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare (comunicat de Institutul Naţional de Statistică), prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale”, transmite Ministerul Muncii.

Câte zile libere au românii în 2024. Care sunt sărbătorile legale care-i țin pe toți acasă

Doar 15 asistaţi social, din 70 programaţi la interviuri de angajare de primarul din Craiva, au…

Contactat pentru a da detalii privind afirmațiile Olguțăi Vasilescu, sindicalistul a declarat, pentru Vocea, că ministrul de resort face o confuzie intenționată între legea salarizării și modificarea Codului Fiscal, măsură care a generat proteste de stradă la care au participat atât sindicaliștii, cât și angajații din mediul privat.

”Regret, încă o dată, memoria scurtă a doamnei ministru. Noi ne-am referit tot timpul la implicațiile transferului contribuțiilor sociale prin care crește fiscalitatea la angajat (de la 32,5% la 45%). Pentru că, deși se vorbește despre reducerea fiscalității, deși în total procentul de fiscalitate pe locul de muncă este mai mic (scade de la 39,25% la 37,25%), valoric contribuțiile pentru salariați cresc. În plus, dacă angajatorul nu crește brutul va avea drept consecințe chiar scăderea salariului net. Doamna ministru creează confuzie întenționat, suprapunând cele două legi, a “reformei fiscale” și legea salarizarii bugetare. În plus, doamna ministru susține că legea de salarizare bugetară este perfectă, dar ea conține o multitudine de inechități, și, după numai câteva luni de aplicare, face deja obiectul modificării prin OUG”, a declarat Bogdan Hossu, pentru Vocea.

Tichetele de masă, înlocuite cu normă de hrană, pentru bugetari. Hossu: Măsura este discriminantă

Întrebați de reporterii Vocea de ce s-a decis înlocuirea tichetelor de masă cu normă de hrană, pentru angajații din sistemul bugetar, oficialii Ministerului Muncii au explicat că, prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a prevăzut, la art. 18, că, începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Excepţie de la această regulă fac angajații Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi personalul poliţiei locale, care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

”Prin această prevedere s-a creat posibilitatea de a beneficia de indemnizația de hrană toate categoriile de personal bugetar. Spre deosebire de perioada actuală în care beneficiază de tichete de masă numai instituţiile finanţate integral din venituri proprii şi unităţile prevăzute la art. 100 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce privește impactul acestei măsuri asupra bugetului de stat, precizăm că acest aspect intră în sfera de competență a Ministerului Finanțelor Publice”, se arată în răspunsul formulat de Serviciul Comunicare și Mass-Media al ministerului de resort.

Conform modificărilor prevăzute de noua lege a salarizării, bugetarii nu vor mai putea primi tichete de masă cu începere de la 1 ianuarie 2018, acestea urmând a fi înlocuite în cazul lor cu indemnizații de hrană acordate în bani cu începere de la 1 decembrie 2018, acestea din urmă urmând să fie supuse impozitării integrale.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul Muncii a anunțat, în vara acestui an, că începând de anul viitor, se vor acorda, din decembrie, contravaloarea voucherului de vacanță și a două norme de hrană.

”Anul acesta se dau in continuare tichete de masa și vaucerul de vacanța, care au aplicativitate pana anul viitor. De exemplu, voucherul de vacanța dat anul acesta va putea fi folosit pana in Septembrie 2018. De anul viitor, din Decembrie, se da in bani, in sporuri salariale, contravaloarea vaucerului și a doua norme de hrana, acestea totalizând încă trei salarii minime pe economie”, a scris ministrul (n.red – transcriere ad litteram după postarea pe pagina de Facebook).

Pe de altă parte, Bogdan Hossu spune că, în privința eliminării tichetelor de masă din legea salarizării, sindicatul a atras atenția asupra unui aspect discriminatoriu care era generat între lucrătorii din sectorul bugetar și ceilalți angajați. ”În mod normal, dacă se dă o facilitate, indemnizația de hrană (o facilitate fiscală) ea trebuie acordată tuturor lucrătorilor din România, adică trebuia prevăzut în Codul Fiscal că “orice angajator poate acorda indemnizație de hrană până la 2 salarii minime pe țară în fiecare an, fiecărui salariat”, iar Guvernul, ca angajator pentru lucrătorii bugetari, dădea acest drept. Mai mult, interzicerea acordării salariaților bugetari a unui drept marginal prin lege – tichetul de masă – creează o discriminare a acestora în raport cu ceilalți salariați”, a explicat Hossu.

Cât despre existența unor discuții și cu Asociația Profesională a Emitenților de Tichete privind schimbările implementate de anul viitor, Ministerul Muncii a transmis că s-au purtat discuții anterior, la elaborarea actelor normative privind acordarea tichetelor de masă, precum Legea nr. 291/2013 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă și Hotărârea Guvernului nr. 23/2015 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. Însă, în ceea ce privește modificările prevăzute să intre în vigoare de anul viitor, ministerul de resort transmite că ”Legea-cadru nr. 153/2017 nu are ca obiect de reglementare tichetele de masă, ci doar indemnizația de hrană prevăzută de art. 18 din acest act normativ”.

”Art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede obligativitatea ordonatorilor de credite de a acorda, lunar, indemnizaţii de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Acest articol nu prevede plata integrală a indemnizației de hrană în luna decembrie 2018”, a explicat Ministerul Muncii, pentru Vocea.

Conform sursei citate, aspectele privind impactul bugetar determinat de acordarea normei de hrană la finele anului viitor intră în sfera de competență a Ministerului Finanțelor Publice.

Ministerul Muncii a mai precizat că instituțiile vor acorda, în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, în limita sumelor prevăzute în buget alocate cu această destinație, o singură indemnizație de vacanță sau o singură primă de vacanță, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat.

”Angajatorul stabilește când acordă voucherele de vacanță, de comun acord cu organizațiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanții salariaților, după caz”, în cazul instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, modalitatea de acordare a indemnizațiilor de vacanță fiind stabilită prin hotărâre de Guvernului, fără a se diminua cuantumul anual acordat salariaților din administrația publică centrală și locală pentru vouchere de vacanță sau echivalent.

De asemenea, conform aceleiași Ordonanțe de urgență, nr. 46/2017, ”începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, o indemnizație de vacanță. Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului”, mai precizează Ministerul Muncii.

Cartel ALFA, în acționariatul unei companii emitente de tichete de masă

Referitor la ”interesul direct” invocat de Lia Olguța Vasilescu, la Antena 3, Hossu spune că sindicatul pe care îl conduce are acțiuni la o companie de profil. ”Nu dețin o firmă de tichete de masă, Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” deține 4,3% din acțiunile unei companii emitente de tichete de masă (EDENRED) și nu este niciun secret, toate informațiile sunt publice. Toți banii proveniți din dividendele obținute de la această companie au fost investiți de CNS “Cartel ALFA” în renovarea unor active gestionate de confederație, care aparțin sindicatelor, pentru a nu rămâne toate în paragină așa cum s-a întâmplat cu multe altele administrate de statul român. Această afirmație este foarte ușor de verificat prin analiza documentelor contabile”, a explicat președintele Cartel Alfa, în răspunsul formulat în exclusivitate pentru Vocea.

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” reunește 41 de federații profesionale ce reprezintă 800.000 de membri, având în componenţă federaţii atât din domenii private, cât şi publice, din toate sectoarele de activitate.

Referitor la impactul pe care îl va avea introducerea normei de hrană în bani, Hossu a explicat că ”tichetele de masă sunt un beneficiu extra-salarial foarte important pentru angajații din întreaga lume, iar sindicatele sunt cele care trebuie să se asigure că interesele angajaților primează”.  De asemenea, spune el, mecanismul este în avantajul tuturor, atât pentru Guvern, întrucât contribuie la combaterea evaziunii fiscale în comerț și satisfacția lucrătorilor, cât și pentru angajatori, prin creșterea competitivității, susținută de sporirea productivității muncii, și pentru salariați, care au parte de un aport la hrana necesară asigurării numărului de calorii pentru regenerarea forței sale de muncă.

”Organizația Mondială a Muncii (ILO) recunoaște programul tichetelor de masă ca un exemplu de bune practici în privința acordării unei alocații de hrană în timpul programului de lucru, menit să crească productivitatea, dar și satisfacția salariaților. Organizația Mondială a Sănătății a arătat că o alimentație adecvată poate determina o creștere a productivității muncii, demonstrând că o creștere cu 1% a numărului de calorii determină o creștere cu 2,27% a productivității muncii”, a explicat liderul de sindicat.

În timp ce membri ai Executivului l-au acuzat că reprezintă interesele multinaționalelor, Hossu spune însă că CNS Cartel Alfa vrea să protejeze cât mai bine interesele angajaților din România, ”pentru ca Guvernul României să nu își bată joc de ei, așa cum se întâmplă zilele acestea”.

Totodată, el a criticat-o pe Olguța Vasilescu pentru că a motivat înlocuirea tichetelor de masă cu normă de hrană în bani pentru ca oamenii să-și plătească ratele. ”Sunt siderat, spre exemplu, cum un ministru al Muncii poate afirma cu atât de multă nonșalanță că acordă indemnizație de hrană angajaților pentru ca aceștia să își plătească ratele la bănci. Doamna ministru ar trebui să știe că asta înseamnă susținerea fraudei fiscale. Dacă se dorește să aibă bani mai mulți pentru a-și achita ratele la bănci, trebuie crescut nivelul de trai, trebuie să crească salariile nete cu adevărat, nu doar artificial, prin creșterea salariului brut. În afară de cei din sănătate, care beneficiază astăzi de tichete de masă și care vor beneficia de la 1 ianuarie 2018 de indemnizația de hrană, restul personalului bugetar nu va beneficia, ceea ce reprezintă o micșorare a veniturilor lor”, a punctat liderul de sindicat.

Întrebat de ce, deși a susținut vehement introducerea tichetelor de masă, dar nu a avut nicio reacție atunci când retailerii au început să le primească și pentru achitarea detergenților, cosmeticelor, a băuturilor alcoolice sau țigărilor, ori a altor produse de uz casnic, care nu au nimic în comun cu hrana, nu a fost la fel de prompt în privința folosirii exclusive a bonurilor de masă pentru hrană, Bogdan Hossu a precizat că legea prevede clar folosirea tichetelor de masă doar pentru produse alimentare și că retailerii care nu o respectă trebuie sancționați în consecință.

”Ne-am luptat să obținem tichete de masă pentru că tichetele de masă garantează o destinație a fondurilor pentru achiziția de alimente, pentru că scot banii din economia neagră, fiind tot procesul fiscalizat integral și pentru că aduc și bani în plus la bugetul de stat (câteva sute de milioane de lei pe an, venituri directe și indirecte). Ar trebui să preocupe pe decidenți mai mult aceste avantaje evidente pentru toată lumea, decât încercarea de a împroșca cu noroi. Constat ca nu se cunoaște legea, care prevede expres că tichetele de masă nu se pot folosi decât numai pentru achiziționarea produselor alimentare, iar cei care nu respectă sunt sanctionați. În rest, este datoria instituțiilor care, conform legii, pot lua măsuri în acest sens, până la retragerea autorizației de funcționare”, a spus Hossu.

Vasilescu: Hossu i-a cerut ministrului Turismului să mărească procentul de câștig pentru emitenții de tichete

În cadrul aceleiași emisiuni televizate, Olguța Vasilescu a declarat că președintele Cartel Alfa i-a cerut ministrului Turismului să modifice o ordonanță de urgență privind voucherul de vacanță, solicitându-i ca operatorii de tichete să câștige mai mult.

”Apoi au fost discuţii pe care le-a avut cu colegul meu Mircea Dobre, de voucherul de vacaţă. I-a trimis un e-mail, de pe e-mailul sindicatului, în care i-a cerut să modifice o ordonanţă de urgenţă”, a spus Vasilescu.

Conform ministrului Muncii, liderul Cartel Alfa ar fi solicitat, în mesajul respectiv, ca operatorii de tichete să câştige 3%, nu 1%.

“Nu am vrut să facem aceste lucruri şi de aici a început nebunia. De aici nebunia la legea salarizarii, cu funcţionarii publici scoşi în stradă, că le vor scădea salariile (…) Acum se încearcă să se spună o să scadă salariile după 1 ianuarie prin acest transfer de contribuţii. (..). Sunt interese directe pe care le au aceşti lideri de sindicat, unii dintre ei. Lideri de sindicat pe care nu i-am văzut ieşind în stradă nici când 200.000 de bugetari au fost daţi afară, nici când s-au tăiat 25% din salarii, nici când au încercat să taie pensiile. Probabil au avut o colaborare foarte bună cu guvernul, la nivel personal”, a completat Lia Olguţa Vasilescu.

Întrebat dacă o astfel de solicitare este legală, ministrul a spus: “E trafic de influenţă, cred”.

În replică, Bogdan Hossu a declarat pentru Vocea că solicitarea a fost făcută într-un mod transparent, precizând, totodată, că limita impusă este foarte mică pentru a asigura supraviețuirea companiilor de profil.

”În privința voucherelor de vacanță, da, C.N.S. “Cartel ALFA” a solicitat Ministrului Turismului într-un mod transparent, printr-o adresă oficială, să elimine sau, dacă nu se poate, să mărească acea limită neconstituțională și anticoncurențială a comisionului perceput de emitenții de tichete. Am primit numeroase semnale atât din partea salariaților, cât și din partea emitenților și a operatorilor din turism, hotelurilor și agențiilor de turism, că un astfel de prag nu face altceva decât să pună o imensă piedică în calea dezvoltării acestui sistem extrem de necesar lucrătorilor, dar și turismului românesc. Cum să poată emitenții să emită vouchere de vacanță pe care să le primească salariații când statul îi obligă ca din 1% din valoarea nominală a voucherului să acopere și cheltuielile de producție, și pe cele de vânzare, și pe cele de transport, și pe cele de publicitate, să plătească și salarii și, eventual, să obțină și profit, așa cum își dorește orice operator economic? Iar dacă ei nu emit aceste vouchere, oamenii vor suferi în primul rând, ei nu vor beneficia de vouchere, statul va suferi pentru că nu își dezvoltă sectorul de turism, operatorii turistici vor suferi din cauza lipsei unei mase importante de turiști, și nu va suferi C.N.S. “Cartel ALFA”. Dar, din păcate, Guvernul nu a fost de acord cu propunerea noastră, iar limita există în continuare. Nu am făcut nicio presiune, am explicat, dar nu s-a ținut cont”, a spus Hossu.

Cât despre acuzația ministrului Muncii privind traficul de influență, pe fondul transmiterii acestei solicitări către ministrul Turismului, liderul de sindicat a precizat că, o invită pe Vasilescu, dacă are această convingere, să nu mai stea pe gânduri și să se adreseze instituțiilor abilitate.

Tudose: Hossu s-a transformat în ”liderul de sindicat al bancherilor”. Reacția sindicalistului

Liderul Cartel Alfa a atras asupra sa critici și din partea premierului Mihai Tudose, care l-a acuzat că s-a transformat în liderul de sindicat al bancherilor și al afaceriștilor care vor să scoată bani din țară. ”Apreciem faptul că oamenii de bună-credință și liderii de sindicat nu s-au lăsat păcăliți de „fostul” lor coleg, Bogdan Hossu. Acesta, mai nou, s-a transformat în liderul de sindicat al bancherilor și al unor oameni de afaceri, care vor să scoată bani din țară, fără să plătească impozite statului român, adică nouă, românilor, pentru sănătate, educație, infrastructură”, a scris prim-ministrul, recent, într-o postare pe Facebook.

În replică, Hossu amintește o serie de promisiuni făcute de șeful Executivului și de coaliția PSD-ALDE în programul de guvernare, care prevedeau mai multe măsuri ce aveau ca scop creșterea nivelului de trai, care nu au fost puse însă în practică.

”Premierul a promis că se va adopta o normă tranzitorie care să oblige toți angajatorii să crească brutul angajaților. Nu s-a întâmplat așa. Acum vin cu declarații aiuritoare că e vina angajatorilor dacă nu măresc brutul, deși nu există nicio condiționare legislativă. Au promis în programul de guvernare scăderea contribuțiilor și a impozitului, fiecare angajat înțelegând că reducerea acestora se va resimți și în buzunarul său, prin creșterea veniturilor nete. Care este însă realitatea? În cazul cel mai fericit, în care bruturile angajaților vor fi mărite corespunzător și la timp, veniturile nete se vor menține sau vor avea o creștere de câțiva lei, pe care nu cred că o putem califica drept “creștere a puterii de cumparare”, mai ales cu impactul creșterii prețurilor datorat creșterii combustibilului. Repet, asta în scenariul cel mai optimist”, a spus Hossu.

Totodată, el atrage atenția că transferul contribuțiilor de la angajator la angajat nu face decât să îngreuneze sarcina fiscală asupra lucătorilor. ”Renumita reducere fiscală este, de fapt, o creștere a valorii contribuțiilor sociale, un joc de procente (un procent puțin mai mic se aplică la o sumă mai mare) în urma căruia angajații vor plăti contribuții mai mari. O distribuție injustă a sarcinii fiscale, care lasă integral pe umerii angajaților întreținerea sistemelor naționale de protecție socială, de pensii și sănătate. Acestea sunt motivele protestului nostru, alături de salariații care se simt, pe bună dreptate, înșelați. Se referă la transferul contribuțiilor și nu are nicio legătură cu alte prevederi ale ordonanței, referitoare la măsuri care să împiedice transferul profiturilor, cu care suntem de acord”, a conchis Bogdan Hossu.