Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, joi, la un eveniment organizat la Viena că, dacă va fi aprobată de Parlament în forma propusă, legea vizând statutul magistraţilor va afecta grav independenţa justiţiei şi va institui un control politic asupra activităţii procurorilor. Kovesi a mai spus că “cea mai mare provocare este acum păstrarea independenţei magistraţilor”
“Cea mai mare provocare este acum păstrarea independenţei magistraţilor. Zilele acestea se dezbate în Parlamentul roman o lege vizând statutul magistraţilor care, daca va fi aprobată va afecta grav independenţa justiţiei şi va institui un control politic asupra activităţii procurorilor.De aceea, recomandările de la Jakarta sunt tot mai actuale şi mai importante”, a declarat procurorul şef al DNA, la un eveniment organizat la Viena care a avut ca temă analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenţei şi eficienţei agenţiilor anticorupţie şi la care au luat parte şefi ai autorităţilor anticorupţie, practicieni şi experţi anticorupţie din mai multe state.
Potrivit unui comunicat transmis de DNA, Kovesi a arătat că premisele esenţiale pentru obţinerea unor rezultate credibile şi reale în lupta cu corupţia au fost independenţa sistemului judiciar, o structură specializată în combaterea corupţiei şi legislaţie care să ofere instrumente investigative, titrează News.ro.
Ea a arătat că din 2013 până în prezent DNA a trimis în judecată 68 de demnitari: un prim-ministru, doi vicepremieri, 11 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 senatori şi un membru al Parlamentului European iar dintre aceştia au fost deja condamnaţi definitiv 27 de demnitari pentru fapte de corupţie sau fapte asimilate faptelor de corupţie: 5 miniştri, 17 deputaţi, 4 senatori şi un membru al Parlamentului European. Restul cazurilor sunt în curs de soluţionare. În aceeaşi perioadă, DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste două miliarde euro, a mai spus Kovesi.
“Rezultatele prezentate n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenţi (…) Dacă procurorii ar fi subordonaţi executivului, cum ar putea să deschidă ei investigaţii faţă de un membru al guvernului sau faţă de un secretar de stat? Sau faţă de altă persoană cu funcţie importantă care este şi membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanţie că investigaţia este corectă şi imparţială? Ar exista vreo garanţie că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta? Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigaţii privind deputaţi sau senatori?”, a adăugat Kovesi.