Rusia a marcat marţi – fără strălucire – 100 de ani de la izbucnirea Revoluţiei bolşevice din Octombrie, un seism politic major al secolului al XX-lea, în contextul în care Kremlinul se teme de o glorificare a schimbării de regim prin forţă, scrie AFP.
Revoluţia era sărbătorită cu mare pompă în perioada sovietică, printr-o mare defilare de 7 noiembrie în Piaţa Roşie, însă programul oficial s-a limitat marţi la expoziţii foarte modeste şi colocvii între specialişti.
O defilare a avut loc marţi, în Piaţa Roşie, însă a fost vorba despre reconstituirea în unoformă de epocă a paradei din 1941, în timpul Bătăliei Moscovei, în toiul celui de-al Doilea Război Mondial, când militarii au plecat pe front direct din Piaţa Roşie.
Preşedintele rus Vladimir Putin a tratat această zi ce pe oricare altă zi de lucru, potrivit purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov.
Partidul Comunist, care rămâne cel mai larg partid de opoziţie în Parlamentul rus, a convocat o adunare în apropierea unei statui a lui Karl Marx nu departe de Kremlin, şi se aştepta până la 5.000 de participanţi.
Mişcarea Altă Rusie (stânga naţionalistă) condusă de scriitorul Eduard Limonov, a organizat şi ea o manifestaţie la Moscova, autorizată de autorităţi. Aproximativ 20 de activişti ai mişcării au fost arestaţi luni de poliţie la Sankt Petersburg.
Foarte puţine ziare ruseşti au ales să scrie despre sărbătorirea Revoluţiei marţi, mulţumindu-se să amintească evenimente sau cu comentarii ale unor istorici. ”Mare sărbătoare sau mare tragedie?”, scria pe prima pagină tabloidul popular Komsomolskaia Pravda, titrează News.ro.
Vladimir Putin a evitat până acum cu atenţie cea mai mare parte a evenimentelor organizate cu ocazia centenarului, inclusiv un spectacol de lumină 3D proiectat în weekend pe faţada Palatului de Iarnă din oraşul său natal Sankt Petersburg.
Unul dintre singurele evenimente legate de eveniment la care Putin a participat a fost deschiderea unei noi biserici la Moscova, pe care a catalogat-o drept ”profund simbolică”, în contextul în care venirea la putere a comuniştilor, în 1917, a condus la persecutarea clerului şi credincioşilor.
La sfârşitul lui octombrie, Putin a inaugurat de asemenea un memorial al victimelor represiunilor politice, dând asigurări că vrea astfel ”să tragă o linie” cu privire la dsensiunile din trecut.
https://twitter.com/PutinRF_Eng/status/925682245293223936
Revoluţia este ”o parte integrantă şi complexă a istoriei noastre”, care trebuie ”să fie tratată obiectiv şi cu respect”, declara în noiembrie Putin, care a depus eforturi, încă de când a venit la putere, să reconcilieze societatea şi memoria naţională.
El nu îşi propune deloc să tranşeze între Rusia ţaristă, căreia îi laudă stabilitatea şi valorile tradiţionale, şi Rusia sovietică, al cărei produs este.
Comitetul însărcinat cu aceste comemorări ale centenarului Revoluţiei din Octombrie reflectă prudenţa lui Vladimir Putin în materie. Din el fac parte personalităţi independente şi critici ai puterii, miniştri şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, însă niciun membru al Partidului Comunist actual ori monarhişti.
După Kremlin, comemorările Revoluţiei trebuie să servească ”la tragerea unor lecţii” din trecut. Iar aceste ”lecţii de învăţat” sunt clare – o preîntâmpinare a oricărei veleităţi de contestare a puterii de către stradă, mai ales cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din martie 2018, la care nimeni nu se îndoieşte că Putin va candida la al patrulea mandat.
Cea mai mică formă de cosntestare este imediat diabolizată de către putere, care vede în orice protest social sau politic opera forţelor ”antipatriotice” mai mult sau mai puţin legate de străinătate.
Poliţia rusă a arestat, în weekend, sute de manifestanţi anti-Putin ieşiţi în stradă la apelul unui opozant radical în exil, dar şi zeci de membri ai unor grupuscule naţionaliste.
Pentru o mare parte a ruşilor centenarul Revoluţiei ar urma să treacă neobservat. Potrivit unui studiu comandat de Partidul Comunist, 58% din populaţie nici măcar nu este la curent cu aceste comemorări.
”Ţara care-şi trăgea altădată existenţa chiar din Octombrie observă de-acum centenarul într-o tăcere asurzitoare”, a rezumat istoricul Ivan Kurila în ziarul Vedomosti.