Regele Mihai I, o viaţă de aproape un secol: între exil şi implicare în destinul României

Regele Mihai I al României a urcat prima oară pe tron în anul 1927, la doar şase ani, după moartea bunicului său Ferdinand şi după ce Carol al II-lea a renunţat la statutul de Principe Moştenitor. După 90 de ani de la acel moment de cotitură în istoria României, Regele Mihai a murit, marţi, pe 5 decembrie, în Elveţia, la reşedinţa sa privată, unde se afla sub atenta supraveghere a medicilor şi a familiei.

Regele Mihai a fost cel mai longeviv monarh al Europei, după ce a împlinit în luna octombrie vârsta de 96 de ani.

10 poze | Vezi galeria

Ultimii ani din viaţa Regelui Mihai

Parastasul de 40 de zile de la moartea regelui Mihai are loc astăzi, la Curtea de…

Parastasul de 40 de zile de la moartea regelui Mihai, organizat sâmbătă, la Curtea de Argeş

Regele Mihai a apărut pentru ultima dată în public în luna noiembrie a anului 2014, la Palatul Elisabeta. La puţin după un an de la acel moment, în ianuarie 2016, Regele Mihai și Regina Ana apăreau în două imagini publicate de Casa Regală, ultimele care îi înfăţişează.

Asta pentru că, pe 2 martie 2016, Casa Regală anunţa că Regele Mihai este grav bolnav.

Declarația citită de Andrew Popper, Şeful Casei Majestăţii Sale Regelui, în numele Consiliului Regal, reunit în zilele de 1-2 martie 2016, la Aubonne și Morges, Elveția, anunţa că Regele Mihai a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică.

În ultimele saptămâni am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care familia şi ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea Margareta, custodele coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta şi de duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său custodelui Coroanei”, a fost mesajul transmis de Majestatea Sa Regele Mihai I al României, pe 1 martie 2016.

În prima zi a lunii august a aceluiaş an, Regele Mihai rămânea fără cea care i-a fost alături timp de mai bine de 68 de ani, Regina Ana, care s-a stins din viaţă a Spitalul Morges din Elveția. Pe 13 august, Regina Ana a fost înmormântată la Curtea de Argeș, iar Guvernul României a decretat ziua de sâmbătă, 13 august, zi de doliu național.

Rege la numai şase ani şi o decizie care a schimbat cursul istoriei

După decesul bunicului său, Regele Ferdinand, în iulie 1927, şi în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani.

Potrivit unui articol citat de Casa Regală, Regele Mihai ar fi aflat de nouă său statut fiind trezit din somn de guvernanta englezoaică.

”Majestatea Voastră”. Dialogul, așa cum relata atunci revista Time, este candid: “Mi s-a schimbat numele?”, a răspuns curios Mihai, “de ce îmi spui Majestate?”. După ce femeia îi explică cu propriile cuvinte că bunicul său, Regele Ferdinand, a murit, iar el va prelua prerogative regale, Mihai întreabă cu inocența vârstei: “Mă vor lăsa să mă joc ca înainte, nu-i așa?”

“Regele-copil” face însă faţă provocării, iar imaginile cu Mihai urcând treptele Parlamentului şi salutând militarii sunt văzute de oamenii din toată lumea.

După mai puţin de trei ani, Mihai este detronat de tatăl său, care se întoarce în ţară, însă revine pe tron în toamna lui 1940, la 19 ani.

Data de 23 august 1944 râmâne în istoria României şi a Casei Regale ca un punct de cotitură, odată cu decizia Regelui Mihai de a întoarcere armele împotriva Germaniei naziste şi trecerea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial. Într-un apel radiodifuzat către națiune și armată, Mihai a proclamat loialitatea României față de Aliați, a acceptat un pretins armistițiu oferit de aceștia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei.

Actul de la 23 August 1944 se estimează a fi scurtat Al Doilea Război Mondial cu șase luni, salvând sute de mii de vieți omenești. Totodată, aceasta a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupația ungară.

Şi azi, decizia este una controversată, fiind văzută de unii ca gestul unui erou, iar de alţii ca o lovitură de stat ce a făcut posibil avansul mai rapid al trupelor lui Stalin în România și în Europa.

Influenţă redusă, abdicare forţată şi exil

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară, în urma deciziei Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, familiei regale i s-a retras cetăţenia română şi i s-au confiscat bunurile membrilor săi.

După ce s-a căsătorit cu Regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cei doi au locuit în Elveţia şi apoi în Anglia, unde au construit o fermă de pui şi un atelier de tâmplărie.

În 2014, arhiva British Pathe publica o serie clipuri care îl surprindeau pe Regele Mihai, inclusiv în postura de “Copil Rege”, dar şi după exilul acestuia.

În 1959, Familia Regală s-a întors în Elveţia, unde au locuit de atunci.

Revenirea în România şi discursul istoric din Parlament

Regele Mihai a revenit în România după Revoluţie, pe 25 decembrie 1990, când, însoţit de mai mulţi membri ai familiei, a intrat în ţară cu un pașaport diplomatic danez, şi a mers spre Mănăstirea Curtea de Argeș pentru a asista la slujba religioasă de Crăciun. Pe drum însă a fost oprit de un baraj al Poliţiei şi condus la aeroport, fiind obligat, din nou, să părăsească ţara.

Guvernul din 1992 i-a permis Regelui Mihai să revină în ţară, unde a fost aşteptat, la Bucureşti, în aprilie, de peste un milion de oameni.

Ulterior, guvernarea preşedintelui Ion Iliescu i-a interzis Regelui Mihai să se întoarcă, decizia fiind întoarsă abia în 1997, când președintele Emil Constantinescu i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

În anul 2011, la mai bine de 60 de ani de când s-a adresat ultima dată românilor de la tribuna Parlamentului, Regele Mihai a ţinut un discurs în care a spus că “nu putem avea un viitor fără a respecta trecutul nostru”.

“Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. […] Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare. […] Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos. […] Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați. Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”, a spus Regele Mihai în discursul său.

În ultimii 20 de ani, de marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, Regele Mihai şi Regina Ana au ales să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.