Diaspora românească din Spania, obiectul celei mai complexe cercetări de la nivelul UE

Diaspora românească din Spania face obiectul celui mai complex demers de cercetare ştiinţifică realizat vreodată la nivelul Uniunii Europene, un studiu realizat în cadrul proiectului ORBITS, care va debuta joi, la Castellón de la Plana, urmând să analizeze comunitatea de români concentrată în două enclave demografice, locuri unde românii reprezintă mai mult de 10% din totalul populaţiei, Castelló de la Plana (Valencia) şi Roquetas de Mar (Almería).

Iar pentru că în urma unui studiu etnografic anterior, derulat în prima parte a proiectului, s-a constatat că românii din cele două localităţi provin, preponderent, din judeţele Dâmboviţa, respectiv Bistriţa-Năsăud, studiul va porni de la rutele de migraţie dintre Castelló de la Plana (Valencia) – Dâmboviţa şi Roquetas de Mar (Almería) – Bistriţa-Năsăud, titrează News.ro.

Studiul este realizat în cadrul Proiectului ORBITS: Rolul Câmpurilor Sociale Transnaţionale în Emergenţa, Menţinerea şi Descompunerea Enclavelor Etnice şi Demografice de grupul de cercetare egolab-GRAFO, din cadrul Universităţii Autonome din Barcelona, în colaborare cu cercetători din alte şapte universităţi din Spania, România, Germania, Elveţia şi Statele Unite ale Americii. Partenerul din România în acest studiu ştiinţific este Institutul de Cercetări al Universităţii din Bucureşti, prin grupul de cercetare pentru Grafuri şi Reţele Sociale GraphNets.

„Acest proiect îşi propune să analizeze conexiunile românilor plecaţi în Spania cu cei rămaşi acasă, dar şi cu alţi români, care trăiesc în alte state ale lumii. Această ţesătură de relaţii, din care fac parte membrii familiei, prietenii şi cunoscuţii, ne ajută să înţelegem strategiile lor de supravieţuire, cum îşi conservă identitatea naţională, dar şi modul în care circulă între ei informaţiile, bunurile materiale, banii, ideile şi valorile”, susţine Marian-Gabriel Hâncean, conferenţiar universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, liderul echipei de cercetători români implicaţi în proiect.

Ni se întorc valorile acasă! Al doilea an la rând când populația României a crescut

Plaja unică în toată lumea. Calci pe cristale în loc de nisip, este de o frumusețe…

Pornind din Castelló de la Plana (Valencia) şi Roquetas de Mar (Almería), proiectul urmăreşte conexiunile interpersonale dezvoltate de români în aceste oraşe, legăturile lor cu locurile de origine, judeţele Dâmboviţa şi, respectiv, Bistriţa-Năsăud, dar şi cu alte ţări. În acest fel, va fi posibilă înţelegea dinamicii care apare în ceea ce se numeşte „câmpuri transnaţionale” şi a fluxurilor de comunicaţii sociale între locuri din ţări diferite. Proiectul ORBITS va studia şi reţeaua de instituţii, firme şi organizaţii care facilitează migraţia românilor şi va oferi, pentru prima dată, o analiză cuprinzătoare a modalităţilor de comunicare între o parte a diasporei române în Europa.

În România, cercetarea de teren va începe în judeţul Dâmboviţa şi se va desfăşura în paralel cu cea realizată în Castelló de la Plana (Valencia). Colectarea datelor în Roquetas de Mar (Almería) şi Bistriţa-Năsăud se va desfăşura simultan, în vara anului viitor.

„O noutate o reprezintă faptul că, pentru a înţelege legăturile românilor din Europa, studiul colectează, în mod sistematic, date despre relaţiile pe care migranţii şi nemigranţii le întreţin cu oameni din alte ţări decât România şi Spania, pentru a înţelege legăturile lor din Europa. În total, vom solicita participarea a 600 de persoane la sondaj, atât în ​​România, cât şi în Spania. Datele colectate sunt anonime, astfel încât, grupul de cercetare nu va păstra informaţii personale mai mult decât timpul necesar pentru realizarea contactelor şi pregătirea setului de date. De asemenea, în cadrul proiectului ORBITS, vor mai fi realizate interviuri aprofundate în ambele ţări pentru a avea o perspectivă mai bună asupra cauzelor şi motivaţiilor diferitelor fenomene identificate”, precizează José Luis Molina, profesor universitar la Universitatea Autonomă din Barcelona, Departamentul de Antropologie Socială şi Culturală, antropolog economic şi specialist în etnografie şi analiza reţelelor sociale personale.

Rezultatele obţinute în urma acestui studiu sunt utile atât din perspectiva cercetării ştiinţifice, cât şi din perspectiva politicilor publice. Proiectul poate fi de interes inclusiv pentru autorităţile publice din România, deoarece va oferi răspunsuri de profunzime cu privire la motivele pentru care românii decid să plece din ţară, factorii care influenţează deciziile de revenire în ţară, modul în care migraţia se produce prin intermediul reţelelor de familie, prieteni şi cunoştinţe, dar şi modul în care migranţii români comunică şi circulă resurse prin intermediul reţelelor de migraţie.

„Proiectul de cercetare ORBITS adoptă o abordare inovatoare în studiul mobilităţii şi migraţiei internaţionale. În primul rând, este excepţional faptul că două echipe, una în România şi cealaltă în Spania, colectează simultan date despre relaţiile sociale existente între persoane care trăiesc în locuri diferite. În acest fel, va fi posibilă vizualizarea uriaşelor conexiuni pe care oamenii le creează între două locuri îndepărtate, ceea ce va oferi informaţii bogate şi complexe despre reţelele sociale care sprijină diaspora românească”, declară Miranda Lubbers, profesor universitar la Universitatea Autonomă din Barcelona, Departamentul de Antropologie Socială şi Culturală, directoarea laboratorului de reţele personale şi comunităţi egolab-GRAFO, expert în migraţie şi transnaţionalism.

Proiectul ORBITS este finanţat de Guvernul Spaniei prin Ministerul Economiei, Industriei şi Competitivităţii şi va dura până în 2020.

Aproximativ 20 de milioane din cetăţenii născuţi în Uniunea Europeană (UE), ceea ce reprezintă un procent de 4% din totalul populaţiei, trăiau în 2015 într-o altă ţară UE decât cea de provenienţă, potrivit unor statistici despre migraţie realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite. După Polonia, România este cea de-a doua cea mai importantă sursă de migraţie la nivelul UE.

În 2015, aproape trei milioane de români trăiau în state ale UE, altele decât România. Din cei aproape două milioane de imigranţi în Spania proveniţi din state ale UE, cei mai mulţi, aproximativ 660.000, sunt români.