Capacitatea de primire turistică a crescut, în România, în primele șapte luni ale anului, cu 4,5% față de perioada similară din 2016. Din cele aproape 8.000 de structuri de cazare, aproape 1.000 de structuri de primire turistică sunt concentrate într-un singur județ, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
De la începutul anului și până la finele lunii iulie, numărul structurilor de primire turistică a avansat cu 13,8% față de perioada similară a anului precedent, până la 7.905 unități, în timp ce numărul locurilor disponibile pentru turiști a crescut cu 4,5%, până la un total de 343.700.
Cea mai mare evoluție procentuală în intervalul analizat, au avut-o bungalourile, care au ajuns în acest an la un total de 434, cu 50,7% mai multe decât anul trecut, iar numărul total de locuri al acestora a crescut cu 28,6%, până la 3.600 de locuri.
Însă, cele mai multe tipuri de structuri înregistrate la nivel național, 2.556 – cu 26% mai multe decât anul trecut, sunt pensiunile agroturistice, care au acum un total de 44.500 de locuri, cu 19% în plus față de perioada similară din 2016.
Când vine vorba însă de capacitatea de cazare, situația se schimbă complet, cele 1.597 de hoteluri inventariate având cele mai multe locuri disponibile pentru turiști, 194.900, cu 2,6% mai mult față de anul trecut. Acestea au fost urmate de pensiunile agroturistice, pensiunile turistice, care aveau 34.800 locuri, vilele turistice cu 15.300 locuri și hostelurile, cu 14.200 locuri.
Numărul de camere a crescut în 2017 cu 3360 în pensiunile agroturistice, cu 2.385 în hoteluri, cu 1.114 în pensiunile turistice, cu 441 în hosteluri şi cu 192 în cabane turistice.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,8% din totalul camerelor au fost în structuri de primire turistică permanente.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,5% din total (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,1% din camere erau fără baie sau duş.
Conform datelor INS, dintre cele aproape 195.000 de locuri în hoteluri, existente la 31 iulie 2017, 40,5% au fost în hotelurile cu 3 stele, 28,3% au fost în hoteluri cu 2 stele, 24,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 2,4% în hotelurile cu o stea şi 0,2% în hotelurile neclasificate pe stele.
”Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (51,8% din total hoteluri) şi 2 stele (22,0%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34, iar cele cu 4 stele au fost 294 (cu 27 mai multe decât la 31 iulie 2016)”, anunță INS.
Totodată, la finele lunii iulie a acestui an, erau neclasificate pe stele 113 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 112 la aceeaşi dată a anului trecut. ”Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (49,6% din total în anul 2017, valoare aprope similară cu anul 2016). Din cele 1597 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2017, un număr de 3 hoteluri (0,2% din total hoteluri), cu un total de 260 locuri, nu erau clasificate pe stele”, explică INS într-un comunicat de presă remis Vocea.biz.
Dintre structurile de primire turistică, 34% au fost în alte localitati şi trasee turistice, 28,7% au fost în staţiunile din zona montană, 18,6% în Municipiul Bucureşti şi orasele resedinţă de judet (exclusiv oraşul Tulcea), 9,8% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare și 1,6% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
Judeţele cu cele mai multe structuri de primire turistică la nivel național sunt: Braşov (955 structuri de cazare), Constanţa (838), Suceava (441), Harghita (409) şi Mureş (362).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,4%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,5%, judeţul Braşov 8,7%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova şi Bihor (câte 3,7% fiecare), judeţul Suceava cu 3,5% etc.