Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat CSM cu privire la declaraţiile făcute de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Acesta din urmă a spus, în legătură cu dosarul Belina, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ.
“Declarațiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiției, cu privire la o anchetă penală a DNA în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul șef al DNA a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal”, se arată într-un comunicat al DNA remis Vocea.biz.
De asemenea, în susținerea cererii adresate CSM, procurorul şef al DNA mai arată: “apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință. Acreditarea ideii că procurorii D.N.A. nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de D.N.A. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”.
DNA precizează în comunicat că problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de cinci judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
În final, DNA spune că, în ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.