O primă înfrângere a lui Macron şi LREM. Dreapta, consolidată în urma alegerilor

Majoritatea de dreapta din Senatul francez a ieşit întărită, duminică, din alegerile senatoriale, marcate de o reînnoire puternică a aleşilor şi de o primă înfrângere a Partidului La République en Marche (LREM) al lui Emmanuel Macron, foarte departe de obiectivele sale iniţiale, relatează AFP, citat de News.ro.

Partidul Socialist (PS) a rezistat mai degrabă bine după usturătoarea înfrângere în alegerile prezidenţiale şi legislative din iunie, iar Partidul Comunist Francez (PCF) este în măsură să-şi păstreze grupul în Camera superioară a Parlamentului.

În urma scrutinului, peste 100 de noi aleşi (101, fără Martinica, unde rezultatele erau necunoscute luni dimineaţa) din cele 171 de mandate puse în joc urmează să-şi facă intrarea în Senat la începutul lui octombrie, la Palais du Luxembourg.

”Marii electori au confirmat majoritatea senatorială”, a salutat preşedintele Senatului Gérard Larcher de la Les Républicains (LR), promiţând ”o majoritate exigentă şi pozitivă”.

Lista completă cu acuzațiile care îi sunt aduse lui Pavel Durov, fondatorul Telegram. A plătit 5…

Cine e bărbatul celebru care o plimbă pe Irinuca, fiica lui Irinel Columbeanu, prin Europa. A…

Principalii beneficiari ai scrutinului, LR numără de-acum 159 de senatori, cu 17 mai mulţi decât în Senatul în exerciţiu, potrivit unor surse concordante. Union des démocrates et indépendants (UDI) numără 50 (cu opt mai mulţi) şi patru neînscrişi ridică majoritatea senatorială a drepei şi centrului la 213 de mandate.

Candidatul la preşedinţia LR Laurent Wauquiez şi-a exprimat satisfacţia faţă de acest ”prim avertisment adresat unui preşedinte rupt de teritoriile noastre”.

LREM pierde un mandat – cu 28 de aleşi. Socialiştii îşi limitează pierderile, iar cu 81 de senatori (cu cinci mai puţini decât în prezent) au un grup de două ori mai mari decât cel al colegilor lor deputaţi. Comuniştii pierd şase mandate, iar radicalii de la Rassemblement démocratique et social européen (RDSE) pierd patru şi au 12 aleşi. Ecologiştii mai au doar patru senatori în viitoarea Cameră superioară.

Însă o dezamăgire puternică marchează LREM, care nu a reuşit să se impună în Senat.

”Vom lucra să construim majorităţi de idei, adunând cât mai mulţi senatori posibil în jurul reformelor pe care le purtăm, cu scopul de a ne transforma ţara”, a reacţionat partidul preşedintelui Republicii.

Emmanuel Macron s-a abţinut să comenteze rezultatele, însă anturajul său a declarat pentru AFP că rezultatul este ”nesurprinzător” şi o ”consecinţă aritmetică a alegerilor din 2014 şi 2015”.

”Poate că pragul a fost stabilit prea sus”, a deplâns un macronist, o critică voalată la adresa preşedintelui grupului LREM în Senat François Patriat. “Ne-ar fi plăcut (un rezultat) mai bun”, a recunoscut acesta din urmă, dând asigurări că grupul său va discuta ”cu reprezentanţii centrului, RDSE, socialiştii şi republicanii”.

La PS a venit momentul uşurării. ”În această (duminică) seara, PS este în Senat prim forţă a opoziţiei de stânga”, şi-a exprimat satisfacţia deputatul Luc Carvounas, în opinia căruia scrutinul marchează totodată ”revenirea clivajului stânga/dreapta”.

”Noi vom continua să fim vocea poporului”, au scris pe Twitter aleşi comunişti.

Frontul Naţional (FN) nu obţine niciun nou mandat, însă înregistrează o ”o adevărată creştere a vocii”, a analizat preşedinta sa Marine Le Pen.

LREM plătește dificultățile Executivului

Singurul ministru din Guvernul Philippe aflat într-o poziţie eligibilă, Jacqueline Gourault (LREM/MoDem), a fost reales în Loir-et-Cher.

Favorit şi singurul candidat la propria succesiune, preşedintele Senatului Gérard Larcher (LR) a fost reales în Yvelines. Foştii miniştri socialişti Laurence Rossignol, André Vallini şi Patrick Kanner au fost aleşi în Oise, Isère şi Nord.

”Rezultatul atestă decalajul total şi caricatural între Senat şi cetăţeni”, a ironizat deputatul La France Insoumise (LFI), Alexis Corbière.

Colegiul de 76.359 de mari electori, provenind în mare mare din municipalele din 2014, în care dreapta a obţinut o victorie, îi plasa de fapt pe cei din LR şi pe cei care reprezintă centrul într-o poziţie de forţă.

Însă LREM-ul lui Macron pare să plătească primele dificultăţi ale mandatului de cinci ani al preşedintelui şi îngrijorarea unor aleşi care se confruntă cu decizii ale Guvernului care au impact asupra finanţării colectivităţilor locale.

Aleşii locali care constituie esenţialul marilor electori ”au nevoie de o relaţie de încredere şi respect cu Executivul”, care a ”lipsit uneori în ultima perioadă”, a observat Larcher.

Senatul îşi va relua lucrările pe 2 octombrie, când îşi alege preşedintele, care va fi, fără vreo surpriză, preşedintele în exerciţiu Gérard Larcher.

Numărul grupurilor parlamentare – şase – ar putea să evaueze în funcţie de negocierile între aleşi. Senatorii LR au depus deja statutul unei asocieri – prima etapă către constituirea unui grup “Constructifs”, după modelul celui înfiinţat în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului.

Pe eşicherul stâng este evocată o scindare între senatori pro-Macron şi cei care refuză orice aliniere.

Altă miză a scrutinului este aceea că şeful statului are nevoie de o majoritate de trei cincimi a Parlamentului reunit în Congres ăn vederea adoptării reformelor sale constituţionale.

Macroniştii vor încerca să se apropie de aleşii de centru, radicali, socialişti sau LR “Constructifs”, în vederea înfiinţării unui intergrup parlamentar.