Nevăzător, premiat la Jocurile Paralimpice, student la două facultăți, neștiut de nimeni, un exemplu de dorință de urmat

Alexandru Florin Bologa este un exemplu pe care toată lumea ar trebui să îl știe și se îl urmeze. Acesta nu este un tânăr oarecare, ci o minune în adevăratul sens al cuvântului.

Alexandru este un copil nevăzător, dar care este și student la două facultăți în același timp. Dacă și mai punem la socoteală faptul că acesta este și premiat la Jocurile Paralimpice, vom putea începe să ne uităm cu mai multă atenție la povestea vieții lui.

Voia să cumpere o roche neagră de doliu, dar ce i-a spus vânzătoarea a dat-o peste…

Medicii i-au dat un verdict usturător în timpul sarcinii, iubitul a părăsit-o, familia a dat-o afară…

Iar viața chiar îi place să o trăiască din plin. Chiar dacă a rămas nevăzător de la vârsta de 7 ani, acesta încă mai crede că doza de optimism și ambiție este cea care îl împinge de la spate să aibă rezultate din ce în ce mai bune:

„Am avut probleme de mic.

De la 7 ani am rămas nevăzător complet. Mama în timpul sarcinii a luat un microb, care m-a afectat, iar ulterior, pe la 6-7 ani mi-am pierdut vederea definitiv. Am făcut o operație în Belgia, care însă nu a reușit. A trebuit să învăț să fac față acestei situații, dar având probleme de mic, chiar dacă nu atât de grave, m-am obișnuit așa.

Adică eu cred că dacă vedeam și problema apărea ulterior, era mult mai greu să mă adaptez. Eu așa știu lumea, așa o percep și cred că, cu toate că ai o dizabilitate poți să faci ceva în viață”, sunt cuvintele simple prin care Alexandru își trăiește viața minunată.

Acesta a fost dat la o școală specială din Cluj, unde, chiar dacă a fost departe de părinții lui, singurătatea sau dificultățile nu l-au demoralizat. Ba dimpotrivă, acestea l-au împins de la spate chiar mai mult.

Acum este student la două facultăți în același timp. Alexandru a ales să urmeze cursurile facultăților de Psihopedagogie Specială și de Kinetoterapie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațeganu din Cluj Napoca.

„Admiterile au fost dificile, dar am muncit și am reușit. Am ales aceste facultăți deoarece, fiind nevăzător m-am gândit că o să pot să ajut persoanele care sunt în aceeași situație cu mine, mult mai mult decât o persoană care nu are această deficiență.

După finalizarea studiilor îmi doresc să profesez în domeniile pe care le studiez acum. Vreau să știu că am realizat ceva după anii de studii“, spune acesta.

Citește întreaga lui poveste aici.