Cine mai vorbește limba română corect?

Tu unde ai crede că se vorbește cea mai curată limbă română din țara noastră? Și aici ne referim la caracteristice limbajului vechi de origine latină, timpuri și folosirea lor, de lipsa inflexiunilor venite din alte culturi.

Folosirea corectă a timpurilor este una care poate da o precizie temporală și nuanță mult mai bună. Dar uneori, aceste au tot început să fie folosite abuziv doar pentru unele efecte, fără ca utilizatorii să le cunoască exact.

Ce cuvânt din limba română începe și se termină cu litera J. Foarte puțini oameni au…

Singurul cuvânt din limba română care începe și se termină cu litera „ș”. Doar câțiva oameni…

Un profesor de limba română de la Colegiul Național Ion Minulescu din Slatina vine cu o explicație. Cristian Ionescu a atras atenția că inclusiv folosirea perfectului simplu este o trăsătură care dă culoare și este una ce ține de adevărata limbă română în strânsă legătură cu latina din care aceasta a apărut.

În literatură, perfectul simplu este timpul folosit de narator pentru a indica acţiunile prezente – în raport cu firul naraţiunii – ale personajelor, fiind folosit cu precădere la persoana a III-a, iar, dacă naratorul se include printre personaje, atunci apare uneori şi la persoana I; persoana a II-a lipseşte practic cu desăvârşire.

În Oltenia şi zonele limitrofe, perfectul simplu este folosit în vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. El nu exprimă prezentul, ci trecutul recent.

Acesta mai spune că Oltenia și zonele ei limitrofe este regiunea din țara noastră unde se vorbește cea mai curată limb română. Aici apare și uzuala folosire, corectă în acest caz, a perfectului simplu. Oamenii din zonă nu au probleme în ceea ce privește accentul, acesta lipsind cu desăvârșire.

Numai oltenii şi cei care au avut contact cu ei sau care au studiat problema se pare că ştiu cel mai bine să conjuge verbele la perfectul simplu, inclusiv la persoana a II-a, spre deosebire de ardeleni şi moldoveni, care se încurcă mai mereu şi spun de exemplu – “eu făcuşi” sau „tu făcui” etc.

Totuși, greşeala care se face uneori, atât de olteni, dar nu numai, este că acest timp verbal este folosit şi pentru a descrie o acţiune din trecut petrecută cu mai mult de 24 de ore înainte de momentul vorbirii, a mai explicat profesorul

Tot aici se vorbește și cea mai dinamică limbă română, o trăsătură foarte clară a unei limbi de origine latină.