Tudorel Toader a publicat pe site proiectul de modificare a legilor justiției. Prin ce procedură vor fi numiți candidații pentru șefia celor mai importante instituții de justiție

Proiectul de modificare a legilor justiției a fost publicat pe site de către ministrul Justiției, Tudorel Toader. Potrivit unei prevederi, candidații pentru posturile de procuror-șef al PICCJ, DNA și DIICOT,  vor susține un interviu în fața ministrului Justiției

”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…) Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei, conform Mediafax.

Propunerea legislativă mai arată că, în cadrul interviului, ministrul va evalua cunoştinţele specifice funcţiei, viziunea candidatului cu privire la organizarea instituţiei la care doreşte să activeze, aptitudinile manageriale sau cele de comunicare, de analiză, de adaptare sau de strategie.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă. (2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia. (3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.

Potrivit proiectului de lege propus de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, propunerile sunt transmise „de îndată Consiliului Superior al Magistraturii” (CSM), dar vor fi publicate şi pe site-ul Ministerului.

Ulterior, CSM va continua procedura de selecţie a procurorilor în funcţiile de conducere dorite, unde candidaţii vor fi evaluaţi după mai multe criterii: activitatea precedentă, testare psihologică, proiectul de atribuţii, cunoştinţe specifice etc.

Propunere MJ: Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei şi are personalitate juridică

Proiectul de modificare a legilor justiţiei, publicat miercuri pe site-ul ministerului, arată că Inspecţia Judiciară (IJ) va trece, din subordinea CSM în cadrul Ministerului Justiţiei, instituţia având titlul de structură cu personalitate juridică.

„Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Ministerul Justiţiei. (3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justiţiei”, se arată în articolul 109 al proiectului de lege publicat pe site-ul Ministerului.

În acelaşi document mai este prevăzut faptul că, în realizarea atribuţiilor sale, IJ dispune de un aparat propriu.

„(2) Aparatul propriu al IJ este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului prorpiu al IJ, funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual. (3) Organizarea şi funcţionarea IJ, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publică în Monitorul Oficial, Partea I. (4) IJ funcţionează cu un număr maxim de 110 posturi. (5) Numărul maxim de posturi pentru aparatul IJ poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Justiţiei. (7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale IJ se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate IJ fiind evidenţiate distinct în bugetul Ministerului Justiţiei”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în proiect mai este precizat faptul că şi conducerea IJ este numită de către ministrul Justiţiei, pe baza unui concurs.

„(1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs ce constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. (2) Concursul se organizează de Ministerul Justiţiei, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora. (4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). (5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către ministrul Justiţiei, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. (6) Ordinul ministrului Justiţiei prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia suspendă executarea ordinului ministrului justiţiei. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă”, mai prevede pachetul de legi.

Evaluarea calităţii managementului IJ se face anual, potrivit proiectului, printr-un audit extern independent, finanţat de Ministerul Justiţiei.

Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, atribuţii precum: conducerea şi organizarea instituţiei, exercită atribuţii legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite, ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, stabileşte echipele de control, evaluează personalul din subordine, stabileşte atribuţiile etc.

„(2) Inspectorul-şef al IJ nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanţarea, desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege. (…) Inspectorii din cadrul IJ sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Ministerul Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani care poate fi prelungit o singură dată, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 10 ani în aceste funcţii, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare”, se mai precizează în document.

sursa foto: Mediafax FOTO