Consilierii generali ai Capitalei au decis, la propunerea Primăriei, să îi desemneze cetățeni de onoare ai Municipiului București pe antrenorul român de fotbal Mircea Lucescu, jucătoarei de handbal Cristina Neagu și lui Ilie Ilașcu, fostului deţinut politic al regimului de la Tiraspol.
Municipalitatea i-a acordat fostului selecționer de fotbal al României titlul de cetățean de onoare al Primăriei Municipiului București în semn de recunoștiință pentru toată cariera sa sportivă.
”Domnul Mircea Lucescu a împlinit anul acesta, pe 29 iulie, vârsta de 72 de ani. Cu acest prilej, este oportun ca Primăria Municipiului București să-și exprime recunoștiința în fața acestui profesionist al fotbalului românesc și internațional”, precizează Primăria Capitalei în expunerea de motive a proiectului de hotărâre votat miercuri.
Mircea Lucescu este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, având la activ peste 59 de meciuri pe banca tehnică a naționalei României.
În prezent, celebrul antrenor de fotbal român este selecționerul echipei naționale de fotbal a Turciei.
Mircea Lucescu a primit, în 2008, ordinul ”Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru participarea cu echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970, din Mexic, precum și pentru întreaga activitate.
Tehnicianul român a câștigat Cupa UEFA în 2009, cu echipa ucraineană Șahtior Donețk.
În cariera sa de fobalist, fostul selecționer al României, a activat la Dinamo între 1964 și 1977. Mircea Lucescu a mai antrenat pe lângă echipa națională a României și cea a Șahtiorului, și echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo, Brescia, Regina, Rapid, Internazionale Milano, Galatasaray și Beșiktaș Istanbul.
În tricoul lui Dinamo, Lucescu a câștigat 7 titluri de campion, în edițiile de campionat dintre anii 1963-1964, 1964-1965, 1972-1973, 1976-1977 și 1989-1990.
Antrenorul de fotbal român are în palmares 361 de meciuri jucate, 78 de goluri în campionatul românesc, 70 în tricoul echipei naționale, precum și 15 în cupele europene.
În sezonul competițional 2000-2001, celebrul antrenor român a preluat funcția de antrenor al echipei Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei.
Cristina Neagu este o celebră jucătoare de handbal. Aceasta și-a început cariera la vârsta de 12 ani, prin intermediul antrenoarei Maria Covaci, care venise să selecționeze fete pentru secția de handbal a clubului Sportiv Școlar numărul 5 .
În 2006, la vârsta de 18 ani, a fost remarcată de clubul ”Rulmentul Municipal Brașov”, fiind transferată la echipa antrenată de Mariana Târcă, fosta mare jucătoare a echipei naționale de handbal feminin a României. În tricoul acestei echipe, Cristina Neagu a fost declarată sportiva anului în Brașov.
În anul 2007, Neagu a fost convocată la echipa națională de către antrenorul Gheorghe Tadici, fiind inclusă în lotul care a participat la Campionatul Mondial de Handbal din Franța, unde echipa națională de Handbal Feminin a României s-a clasat pe locul 4.
În cadrul ediției din 2010 a Campionatului European de Handbal Feminin ce s-a desfășurat în Danemarca și în Norvegia, jucătoarea a fost elementul de bază al echipei naționale, înscriind 53 de goluri din 106 aruncări. Totodată, Neagu a ocupat primul loc în topul paselor de gol, cu 36 de pase, fiind desemnată cel mai bun interstânga și inclusă în echipa ideală a campionatului.
Fosta jucătoare a echipei Oltchim a fost ofertată, în timpul și după Campionatul European, de echipa Viborg HK, aceasta refuzând însă oferta echipei daneze.
Cristina Neagu a evoluat între anii 2009 și 2013 la Oltchim Râmnicu Vâlcea, iar în perioada 2013-2017 aceasta a îmbrăcat tricoul echipei muntenegrene Buducnost, în prezent fiind jucătoarea echipei CSM București.
De asemenea, în 2011, Cristina Neagu a fost desemnată de către Federația Internațională de Handbal drept cea mai bună jucătoare din lume. Totodată, handalista a câștigat, în 2015, Liga Campionilor cu echipa muntenegreană Buducnost.
Ilie Ilașcu, fostul deținut politic al regimului de la Tiraspol, este unul dintre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia dintre anii 1988 și 1992. A fost președinte al Frontului Popular din Moldova, filiala Tiraspol.
A fost comandantul unor trupe militare cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale din Republica Moldova, în timpul luptelor de la Nistru din anul 1992. Alături de Petru Godiac, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și de Petrov Tudor Popa, Ilie Ilașcu a fost unul dintre membrii filialei din Tiraspol a Frontului Popular din Moldova. Cei cinci se împotriveau separării Transnistriei de Republica Moldova, declarându-se români. Astfel el a ajuns deținut politic al regimului de la Tiraspol, în perioada 1992-2001, în 1993 fiind condamnat la moarte de către o instanță neconstituțională, subordonată politic Moscovei. În urma presiunilor comunității internaționale şi a unor înţelegeri între serviciile secrete, Ilie Ilaşcu a fost graţiat şi eliberat după nouă ani de închisoare.
Deşi era în detenţie, Ilaşcu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în perioadele 1994-1998 şi 1998-2000.
La 5 mai 2001, Ilie Ilaşcu a fost transferat la Chişinău şi predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova şi România, primind şi cetăţenie română. Conform rador.ro, el nu a fost eliberat ci doar transferat, sentinţa sa de condamnare la moarte fiind încă în vigoare pe teritoriul ocupat în Transnistria.
Ilie Ilașcu a fost senator în Parlamentul României în perioada 2000-2008. Acesta a fost decorat cu cele mai înalte distincții, respectiv ”Steaua României” și ”Ordinul Republicii”, decorație oferită în august 2010 de președintele interimar al Republicii Moldova de la acea vreme, Mihai Ghimpu.
În 2015, Ilașcu a decis să se implice și în politica din Republica Moldova. La acel moment, el a a semnat, ca membru al Grupului de inițiativă, pentru constituirea partidului unionist Dreapta – actualul Partid al Unităţii Naţionale – şi a fost ales, în cadrul congresului de constituire, la 14 februarie 2016, în calitate de vicepreședinte al acestui partid, care militează pentru reunificarea celor două state româneşti – Republica Moldova şi România.
Sursa foto: Captură video YouTube