Proiectul Justiției: Președintele, exclus din procesul de numire a procurorilor-șefi

Modificările semnificative la cele trei legi ale Justiţiei vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor. Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şeful DNA vor fi numiti la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani. Totodată, şeful instanţei supreme va fi numit la propunerea preşedintelui.

Propunerile semnificative anunţate de către ministrul Justiţiei – majorarea vechimii pentru promovare: 7 ani vechime efectivă pentru promovarea la tribunal pentru judecători şi 7 ani vechime efectivă pentru procuror şi 8 ani pentru a promova în funcţia de procuror DNA sau DIICOT, titrează News.ro.

Pentru promovarea la Curtea de Apel, ministrul propune o vechime de 10 ani şi tot 10 ani pentru un procuror pentru a promova la funcţia de procuror de pe lângă Curtea de Apel. Pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea este de 18 ani vechime efectivă şi cel puţin 3 ani de activitate la Curtea de Apel.

Ministrul Justiţiei a mai spus că alte modificări se referă la renunţarea la promovarea magistraţilor pe loc.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

El a mai explicat magistraţii vor fi remuneraţi în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, nu în funcţie de gradul obţinut şi ţinut la sertar.

“Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi care nu vor să fie detaşaţi. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal”, a spus Tudorel Toader.

De asemenea, el propune ca funcţiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani, în loc de 3 în prezent.

“Legea prevede că mandatele în curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Dacă legea intră în vigoare în ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine”, a explicat el.

Alte propuneri vizează comisiile de concurs – pentru promovarea la ICCJ, din comisiile de concurs vor face parte cadre didactice universitare, profesori.

Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ este prevăzută, de asemenea, în aceste modificări, fiind propus un al doilea post de vicepreşedinte al instanţei supreme. “ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat şi foarte bogat. Pentru bună funcţionare, se consideră că este necesar un al doilea vicepreşedinte”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificaă în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci Secţia pentru judecători.

Procedura de numire la Ministerul Public, pentru funcţii de conducere – să decidă Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, este o altă modificare.

Astfel, preşedintele ICCJ şi vicepreşedintii ICCJ vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM – doar Secţia pentru judecători, ci nu a plenului, cum este în prezent.

Procurorul general, adjunctul acestuia, şeful DNA vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitţei, şi nu a preşedintelui, ca până acum.

Ministrul Justiției a mai precizat și că modificările presupun crearea unei noi instituții în cadrul Ministerului Public, o Direcție, similară DNA și DIICOT, care să se ocupe exclusiv de anchetarea magistraților. Noua instituție va avea 20 de procurori care vor cerceta eventualele infracțiuni comise de către magistrați. Toader spune că necesitatea noii instituții este dată de informațiile apărute în spațiul public cu privire la faptele unor judecători și procurori.

De asemenea, noul proiect prevede și eliminarea posibilităţii ca magistraţii pensionari să poată fi reîncadraţi, iar drepturile locative ale magistraţilor vor înceta odată cu raporturile de serviciu, pentru că în prezent locuinţele alocate judecătorilor sau procurorilor pot fi păstrate inclusiv după pensionare şi chiar de către moştenitorii acestora.

O altă prevedere este legată de faptul că Ministerul Finanțelor va fi obligat să se îndrepte împotriva magistraților pentru a recupera prejudiciile bănești cauzate de eventuale decizii eronate.