Banca Națională a României (BNR) a dat asigurări, marți, că persoanele fizice și juridice din există România nu trebuie să își facă griji cu privire la siguranța depozitelor păstrate în băncile de la nivel local. Reacția vine după declarațiile premierului Mihai Tudose, care a anunțat recent că, din 36 de bănci active, 18 sunt pe pierdere, iar două dintre ele sunt deja controlate de ANAF.
În contextul în care declarațiile din sfera politică au luat amploare, BNR a reafirmat, ”pentru informarea adecvată a opiniei publice”, că depozitele din băncile de la nivel local sunt în siguranță.
”Sectorul bancar din România este solid și lichid. La data de 30 iunie a.c., rata medie de solvabilitate se situa la 19,8%, față de valoarea minimă reglementată, inclusiv pe plan european, de 8%, și comparativ cu media europeană de 14%. Nici o bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat. Indicatorul de lichiditate (reprezentând raportul dintre activele lichide și pasivele pe termen scurt) este de 250,5%, peste nivelul minim reglementat de 100%”, anunță BNR în comunicatul de presă remis marți.
Totodată, BNR a atras atenția că supraveghează băncile din punct de vedere prudențial, nu fiscal. ”Când o bancă înregistrează pierderi care conduc la deteriorarea indicatorilor de prudență, obligația BNR este să le ceară băncilor aport de capital pentru a aduce indicatorii de solvabilitate și lichiditate la niveluri care să asigure buna funcționare a băncii și siguranța depozitelor populației și firmelor. Ca urmare a acțiunii BNR, în perioada 2008-2017, băncile care operează în România au adus capital în valoare de aproape 15 miliarde lei (peste 3,3 miliarde euro)”, a explicat Banca Națională.
Conform aceleiași surse, în conformitate cu legislația europeană, toate depozitele până la 100.000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate. La finele lunii iunie a acestui an, peste 10,2 milioane de persoane fizice române dețineau depozite în bănci din România. Peste 10.169.000 de persoane (99,65% din total) aveau depozite care se încadrează în plafonul garantat, în timp ce aproape 35.000 de persoane aveau depozite mai mari decât plafonul garantat. Tot la 30 iunie, numărul persoanelor juridice române care dețineau depozite în bănci din România era de aproape 737.000 persoane juridice, dintre care aproape 719.000 aveau depozite care se încadrează în plafonul garantat (97,57% din total), iar circa 18.000 de persoane juridice aveau depozite mai mari decât plafonul garantat.
”Din datele prezentate rezultă că nu există nici un motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România”, concluzionează BNR.
Reacția BNR apare după ce, duminică, premierul Mihai Tudose a declarat că jumătate din băncile active în România raportează pierderi, iar din acest motiv ANAF a și declanșat verificări la două dintre ele.
„Avem 36 de bănci active, 18 sunt pe profit și 18 nu. Eu cred că trebuie să le ajutăm (…) poate facem o fundație să le dăm niște bani că, înțeleg că ei au venit aici să ne ajute, să, nu știu, sunt subsidiare ale Crucii Roșii sau, pur și simplu, au venit aici crezând că toți suntem cu tricouri cu: «fraierii noștri»! ANAF a început deja control pe două dintre ele să vadă cum şi ce se întâmplă. Eu vă spun foarte sincer și-mi asum, o să ajungem până a la ieși public și a spune: domne’, băncile astea nu au profit, de un an, de doi, de trei, de patru, nu știu dacă este foarte ‘safe’ să vă țineți economiile acolo. (…) Iertați-mă, e o bancă, dacă ea nu are profit, e pe pierdere, păi nu riscă să intre în faliment?”, a declarat Mihai Tudose, la Antena 3.
Întrebat dacă este “o şmecherie” din partea băncilor respective şi cu concursul cui s-a ajuns la această situaţie, premierul a răspuns: “O, da. A statului, în general”.
Anterior, pe 10 august, prim-ministrul a declarat că ar putea face publice date despre anumite bănci care îşi externalizează profiturile astfel încât ”să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, ăia ne fură”. „Nimeni nu poate să înţeleagă că o instituţie bancară funcţionează 5-7-10 ani consecutiv în care e în pierdere. Pe clădirea scrie că e bancă, nu Crucea Roşie sau o instituţie de caritate. Sediile arată binişor spre foarte bine, salariile sunt bune spre foarte bune. Domniile lor dovedesc o imaginaţie debordantă în a-şi externaliza profiturile. Nu mai merge”, a spus Mihai Tudose, citat de News.ro.
Premierul a mai anunțat atunci că ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a avut deja o discuţie cu reprezentanţi ai băncilor care activează în România privind profiturile realizate şi că acestea au câteva săptămâni ”să-şi regândească strategia”. În caz contrar, există posibilitatea adoptării unor măsuri specifice pentru domeniul bancar, inclusiv prezentarea publică a unor date despre anumite bănci.
„Venim cu diverse lucruri pe reglementări fiscale, ţintite pe domeniu. Mai mult, chit că este secretul bancar, eu îmi asum la un moment dat să fac publice nişte date. Dau un exemplu-două de bănci. Ştiu că o să o păţesc, dar am să o fac ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, ăia ne fură şi că, din 40 de bănci, avem 20 de bănci bune, 19 care-şi revin şi una care continuă să creadă că e mai deşteaptă decât noi, românii”, a spus Tudose.
Poziția premierului a fost întărită și de deputatul PSD Marius Iancu, care a explicat că modificarea Codului Fiscal, în aşa fel încât instituţiile bancare să nu mai poată deduce creanţele vândute decât într-o proporţie de maxim 30%, reprezintă o intrare în normalitate, adăugând că drepturile şi obligaţiile trebuie să fie aceleaşi în toate statele europene și nu este normal ca o serie de bănci să nu-şi plătească impozitul pe profit, timp de cinci ani.
”Toate firmele de pe teritoriul României îşi vor declara profitul. Nu este normal ca 27 de bănci să nu plătească impozit pe profit în ultimii cinci ani. Respectul faţă de statul român înseamnă respect faţă de contribuabil. Aşa cum am promis. vom elimina inechităţile, iar statul român îi va trata pe toţi la fel, indiferent ca sunt investitori români sau străini. Drepturile şi obligaţiile sunt aceleaşi, la fel ca în orice stat european”, a declarat Marius Iancu.
Conform proiectului de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, făcut public de Ministerul Finanţelor, instituţiile bancare nu mai pot deduce creanţele vândute decât într-o proporţie de maximum 30%.
În motivarea proiectului de OUG, Ministerul Finanţelor arată de altfel că măsura ţinteşte mai ales sistemul bancar.
De asemenea, la începutul acestei luni, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, preciza că 70% dintre băncile din România nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani.
„Băncile, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unităţi bancare, 31 au declarat pierderi însumând 9,8 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, doar 15 bănci au plătit impozit pe profit şi am inclus aici şi băncile care au plătit doar într-un singur an din cei cinci. Suma astfel colectată a fost de 1,7 miliarde de lei”, a precizat Ionuţ Mişa.
În replică, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că băncile nu au plătit impozit pe profit pentru că nu au făcut profit. ”Asta este o constatare pe care am făcut-o şi noi şi am spus-o în repetate rânduri. Faptul că nu au plătit impozit este o formulare pe care trebuie să o facem cu atenţie, că la nivelul publicului larg se va înţelege altceva, că băncile nu au vrut. Dar nu au făcut profit, şi atunci ele nu au plătit impozit. Băncile plătesc impozite serioase pe salarii, pe contribuţiile sociale etc”, a declarat guvernatorul BNR.
Mai mult, acesta a arătat că băncile care au făcut profit, cele mari, au plătit impozit serios pe profit. ”De patru ani sau de cinci ani să nu faci profit? E posibil, da. Atenţie! Avem 300.000 de firme în România care nu fac profit şi au capital negativ. Băncile, chiar dacă nu au făcut profit, au plătit impozitele şi au capital nu doar pozitiv, ci de peste 8%. Nu înseamnă neapărat evaziune”, a conchis Isărescu.
Sursa foto: Captură video Youtube