Roman Polanski, implicat într-un nou scandal sexual

O a treia femeie îl acuză pe Roman Polanski de abuz sexual asupra unui minor, scrie The Telegraph, citat de Mediafax.

O a treia femeie îl acuză pe directorul de film, Roman Polanski, că a atacat-o sexual în anii ’70, la 40 de ani după ce a încercat să violeze o altă fată.

Identificată doar ca Robin, femeia a declarat într-o conferinţă de presă la Los Angeles că a fost “abuzată sexual” în 1973, când avea 16 ani. Aceasta a spus că, la o zi după ce a avut loc incidentul, i-a mărturisit unui prieten cele întâmplate.

“Motivul pentru care am păstrat pentru mine ce s-a întâmplat este pentru că nu am vrut ca tatăl meu să facă ceva care să-l bage la închisoare pentru tot restul vieţii”.

Laura Cosoi, sărut pasional cu Jorge și dans lasciv cu fiul lui Ilie Dumitrescu! Relație în…

Ce se întâmplă în filmul „Ca fetele”? Producția cu Maia Morgenstern, Marian Râlea și Lora a…

Femeia a decis să mărturisească ce a păţit după ce a aflat că ar putea fi abandonat dosarul împotriva lui Polanski, pentru că victima a cerut unui tribunal din Los Angeles să încheie cazul.

Samantha Geimer a declarat în instanţa de judecată în iunie că l-a iertat pe celebrul regizor pentru atac şi că doreşte ca totul să se termine.

Robin, care a apărut împreună cu avocatul din Los Angeles, nu îl poate da în judecată Polanski deoarece faptele s-au prescris. Cu toate acestea, ea poate depune mărturie împotriva regizorului în dosarul intentat de Geimer, care nu este singura femeie care l-a acuzat pe Polanski de agresiune sexuală.

În 2010, actriţa britanică Charlotte Lewis, reprezentată tot de avocatul lui Geimer, a susţinut că regizorul a abuzat-o la Paris, în 1983, când avea 16 ani.

Regizorul filmului ”Rosemary Baby” a fugit în SUA în 1978, după ce a recunoscut violul statutar al lui Samantha Geimer, care avea vârsta de 13 ani.

În vârstă de 83 de ani, regizorul a petrecut 48 de zile în custodie pentru a fi supus unei evaluări psihiatrice înainte de a fi eliberat.

Documentele de judecată depuse de avocatul său, Harland Braun, au arătat că lui Polanski i-a fost promis faptul că va fi singura dată când va primi o pedeapsă dată de către judecătorul care supraveghează cazul.

Dar, după ce s-a convins că acordul de pledoarie va fi anulat, regizorul a fugit în Franţa, refuzând să se întoarcă în SUA fără asigurări că nu va servi niciun an suplimentar de închisoare.

Polanski, căsătorit cu actriţa franceză Emmanuelle Seigner, cu care are doi copii, rămâne cetăţean al Poloniei şi al Franţei.

Roman Polanski (născut Rajmund Roman Thierry Polański, 18 august 1933, Paris) este un regizor, producător de filme, actor şi scenarist cu dublă cetăţenie: poloneză şi franceză.

S-a născut ca Rajmund Roman Liebling, fiul lui Ryszard Liebling şi al lui Bula (născută Katz-Przedborska). În 1937 familia sa se întoarce în Polonia, la Cracovia, unde rămân până la începutul celui de al Doilea Război Mondial. Pentru că aveau origini evreieşti, familia sa este închisă în Ghetoul de la Cracovia. Tatăl său va supravieţui, dar mama sa este ucisă în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

Roman reuşeşte să scape din ghetou şi trăieşte ascuns pe tot parcursul războiului. Primele filme le realizează în Polonia comunistă, dar în anii 1960 emigrează în Franţa. Recunoscut pentru talentul său, realizează mai multe producţii hollywoodiene, dar în 1979 fuge din Statele Unite şi se stabileşte definitiv în Franţa, fiind acuzat într-un proces de viol al unei minore. A fost căsătorit de 3 ori şi are 2 copii.

Primele lui scurtmetraje au fost “Doi bărbaţi şi un dulap” (1958) şi “Mamifere” (1962), unde a arătat umorul lui “negru” şi interesul pentru relaţile umane bizare. Debutul în lungmetraj este marcat de pelicula “Cuţitul în apă” (1962), unul din primele filme poloneze de după război care nu a fost asociat cu tema războiului. Acesta a fost, de asemenea, şi primul film din Polonia care a obţinut o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun film străin.

Fiind deja un regizor cunoscut, a părăsit Polonia pentru Franţa, unde s-a împrietenit cu tânărul scenarist Gerard Brach, devenind astfel, pentru foarte mult timp, colaboratori. Următoarele două filme, “Repulsie” (1965) şi “Fundătura” (1966), au fost produse în Anglia şi au câştigat argintul, respectiv aurul la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. În 1968, Polanski a plecat la Hollywood, unde părea să aibă o carieră promiţătoare, dar a trebuit să fugă din Statele Unite ale Americii pentru a evita închisoarea, fiind condamnat pentru violarea unei minore.

Filmele sale din anii 1980 şi 1990 nu mai se apropie de “operele” sale anterioare. Gheaţa a spart-o filmul “Pianistul” (2002) pentru care a luat şi Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. Rămâne în atenţia criticii şi a iubitorilor de filme cu producţia nominalizată la Cannes pentru Palm D’Or: “Venus în blană” realizată în 2013.

Sursa foto; Captură video YouTube