Curentul de meteori Perseide va înregistra un maxim în noaptea de 12 spre 13 august

Curentul de meteori Perseide va înregistra un maxim în noaptea de 12 spre 13 august, perioada de activitate a acestuia fiind începută pe 17 iulie şi urmând să se încheie pe 24 august, informează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ şi un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare.

În perioada de activitate a Perseidelor, între 17 iulie şi 24 august, se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparţin unui curent (sporadici), şi meteori ce par că vin din constelaţia Perseus.

Din România nu se va vedea maximul, pentru că va fi zi în acel interval. Însă, se va putea observa panta ascendentă şi cea descendentă a maximului, în nopţile de 11 spre 12 august şi 12 spre 13 august.

Solstiţiul de iarnă marchează iarna astronomică și cea mai lungă noapte din an

”Puteţi observa perseide şi cu o noapte înainte şi cu una după maxim, numărul de stele căzătoare vizibile fiind un pic mai mic. Cea mai bună perioadă de observare este dupa miezul nopţii până dimineaţa. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o «perseidă». Din păcate Luna va fi la câteva zile după faza de Lună Plină, răsărind la ora 23. Lumina acesteia strică observaţiile, însă tot se vor vedea câteva zeci de stele căzătoare pe oră, pe întregul cer”, au anunţat reprezentanţii Observatorului Astronomic, pe site-ul acestuia.

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite, motiv pentru care din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori. Persoanele care vor observa Perseidele din zonele cu cer curat pot vedea până la 100 de meteori pe oră, spre deosebire de persoanele aflate în oraşe, care vor putea observa 10-20 de meteori pe oră.

Meteorii pot fi observaţi şi fără un instrument astronomic, urmărind bolta cerească.

”Urmărind bolta cerească veţi vedea stelele şi Calea Lactee. Uneori o dâră luminoasă, ce va dura mai puţin de o secundă, se va vedea printre stele. În vechime părea că una din stelele de pe cer a căzut, de aici venind numele de «stea căzătoare». Desigur că stelele nu au cum să cadă, de fapt aţi observat o particulă foarte mică, sub un milimetru diametru, ce a intrat în atmosfera Pământului şi la frecarea cu aerul a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare)”, arată site-ul Astronomic.

Curentul de meteori Perseide apare ca de obicei, în luna august. Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi care se manifestă în fiecare an. Perseidele sunt cunoscute pentru că se manifestă într-o perioadă a concediilor şi a vacanţelor, în care oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lasată de o particulă cu un diametru de sub un milimetru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracţiune de secundă, acest fenomen, denumit de astronomi ”meteor”, este vizibil de la sol. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte ”meteoroid”, iar rocile din spaţiu care cad uneori pe Pământ se numesc ”meteoriţi”, precizează astro-urseanu.ro.

Toate aceste particule de praf provin din cometa Swift-Tuttle, care, atunci când trece pe lângă Soare, sublimează, iar praful cosmic prins în nucleul ei îngheţat este eliberat în spaţiu.

Totuşi, Perseidele nu reprezintă o ploaie de stele – eveniment foarte rar, în timpul căruia se pot observa câteva mii de meteori pe oră.

(News.ro)

sursa foto: staticflickr.com