Berlinul se pregăteşte să trimită solicitanţi de azil înapoi în Grecia, în pofida faptului că centrele de primire elene sunt supraaglomerate şi că există o listă uriaşă de aşteptare în analizarea solicitărilor, relatează BBC News.
Germania a oprit aceste expulzări în baza unei hotărâri a Curţii Constituţionale din 2011. Însă poate trimite migranţi înapoi în baza regulamentelor de la Dublin.
Potrivit acestei convenţii, este necesar ca solicitările de azil să fie prelucrate în ţara în care migrantul intră pentru prima oară pe teritoriul Uniunii Europene.
Un ministru grec şi oficiali germani au anunţat pe postul de televiziune ARD această schimbare de politică.
Ministrul grec al Migraţiei Ioannis Mouzalas a anunţat că Atena a convenit să-i preia unii azilanţi înapoi, într-un gest de bunăvoinţă, în urma unor ”presiuni” ale unor state membre UE în acest sens.
Ministrul german de Interne Thomas de Maizière a declarat pentru postul german că a cerut Atenei, la sfârşitul lui iulie, să primească înapoi 392 de solicitanţi de azil.
Presa scrie că aceste expulzări în Grecia urmează să vizeze doar migranţi care au sosit în Germania începând de la jumătatea lui martie 2017 încoace.
Presiuni permanente
În 2015 şi 2016, Germania a primit peste 800.000 de migranţi şi refugiaţi. Mulţi dintre ei au fugit din calea războaielor şi abuzurilor din Afganistan, Irak şi Siria.
Grecia, care se confruntă cu problema unor resurse reduse, din cauza crizei financiare, s-a plâns de faptul că nu mai putea să facă faţă unui val de migranţi care veneau cu barca din Turcia.
Condiţiile sunt în continuare dure în centrele de primire din Grecia, iar în trei au izbucnit revolte ale migranţilor, frustraţi din cauza termenelor birocratice.
Afluxul către Grecia a scăzut semnificativ anul trecut, după ce Turcia a convenit să ajute Uniunea Europeană. Ridicarea unor garduri de sârmă ghimpată în Balcanii a contribuit, de asemenea, la o reducere a numărului migranţilor care se îndreptau către Europa Ccentrală.
Anul acesta, cel mai mare val de migranţi s-a înregistrat în Italia, pe ruta peste Marea Mediterană, din Africa de Nord.
Cei mai mulţi dintre migranţii care speră să se stabilească în UE intră pe teritoriul Uniunii prin Grecia şi Italia, iar ambele ţări şi-au îndemnat partenerii europeni să le ajute să relaxeze această presiune.
Însă un plan UE în vederea mutării unui număr de 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia în celelalte ţări UE printr-un sistem de cote a fost subminat de întârzieri şi de opoziţia unor ţări.
Comisia Europeană (CE) a anunţat că doar 25.438 de migranţi au fost mutaţi prin acest mecanism până la 4 august.