Nevado de Ruiz era un vulcan inactiv, la fel ca majoritatea de pe glob. Dar asta avea să se schimbe în 1985. Încă din septembrie specialiștii anunțau o trezire a monstrului adormit. Iar pe data de 13 noiembrie, iadul avea să prindă viață. Lava distruge totul în cale iar dezastrul poate fi văzut în cifrele vremii: 23 de mii de morți și 13 sate distruse complet.
Omayra Sanchez avea doar 13 ani. Un chip de păpușă, un înger ce avea întreaga viață în fața ochilor. Locuia în unul din satele care acum nu mai există, Armero. Locuia cu părinții ei, un frate și un unchi. Lângă casa lor era și casa bunicului. În miez de noapte tot pământul se zdruncină iar un val de distrugere rade totul în cale. Apă, gheață, lavă, nimic nu rămâne în fața potopului de distrugere.
Omayra cade într-o groapă a casei ce este acum o ruină. Este prinsă până la brîu în lava ce intrase în contact cu apa și devine cimentată. Până la gât stă în apă. O bară o lovește în cădere în cap și leșină.
Omayra se trezește încleștată în ce va deveni ulterior mormântul ei. Un sarcofac ce se închidea peste alte zeci de mii de suflete. Omayra ascultă părerile salvatorilor. Are nevoie de o motopompă și apoi ceva să fie spart cimentul care o ține. Dar acestea nu vin, iar Bogota este prea ocupată cu FARC-ul lui Timochenko. Nu are timp de copii îngropați.
În schimb vin camere de filmat și fotografi. Frank Fournier este unul dintre ei. La vârsta lui era unul dintre cei mai buni, cu foarte multe lucruri văzute. Trage cadru după cadru în timp ce ochii negri ai Omayrei sunt ațintiți asupra lui. Transmisiunile în direct ce o arată pe Omayra continuă.
“Mami, te rog să mă scoți de aici, am teme de făcut la mate. Și așa am rămas în urmă, pentru că am lipsit”, acestea sunt cuvintele Omayrei către mama sa îndurerată și neputincioasă.
Alți salvatori vin, controlează, promit soluții și pleacă. Omayra este îngropată de vie de peste 60 de ore. Apa îi ajunge până la bărbie, iar ea nu pare să mai aibă putere să lupte. “Mami, tati, mi hermano, vreau să-mi iau rămas bun de la voi. Mami, papi”, ultimele cuvinte ale fetiței sunt surprinse de o cameră de filmat în timp ce mâinile ei cad în apă.
Omayra Sanchez a murit în data de 16 noiembrie 1985. Avea 13 ani.