A murit prozatorul Augustin Buzura. Academia Română şi Institutul Cultural Român deplâng dispariția acestuia

Academia Română şi Institutul Cultural Român deplâng moartea prozatorului şi publicistului Augustin Buzura, despre care spun că a fost ”una dintre marile conştiinţe ale poporului român”. Acesta a încetat din viață luni, la 78 de ani, potrivit News.ro.

Originar din Maramureş, născut la Berinţa, pe 22 septembrie 1938, Augustin Buzura a fost „una dintre marile conştiinţe ale poporului român, model de demnitate şi curaj”, a transmis Academia Română.

Fondator al ICR

A fost redactor-şef al revistei literare Tribuna din Cluj-Napoca şi director al revistei Cultura. Augustin Buzura a fost, din 1990, preşedinte al Fundaţiei Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, a înfiinţat Institutul Cultural Român – ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu şi dotată cu institute culturale româneşti în străinătate –, al cărui preşedinte a fost până în 2005.

Ioan-Aurel Pop rămâne şi rector al UBB, pe lângă preşedinte al Academiei Române

Ioan Aurel Pop reacționează după ce a fost inclus pe lista colaboratorilor Securității

Absolvent al Liceului „Gheorghe Şincai“ din Baia Mare şi al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca, specializat în psihiatrie, Augustin Buzura a renunţat la cariera medicală în favoarea literaturii şi publicisticii.

A debutat editorial la 25 de ani cu volumul de povestiri „Capul Bunei Speranţe“, urmat de volumul „De ce zboară vulturii?“, ambele publicate în anii 1963, respectiv 1967. Au urmat volumele „Absenţii (1970), „Feţele tăcerii“ (1974), „Orgolii“ (1977), „Vocile nopţii“ (1980), „Refugii“ (1984), „Drumul cenuşii“ (1988), „Recviem pentru nebuni şi bestii“ (1999), „Teroarea iluziei“ (2004), „Raport asupra singurătăţii“ (2009). Între 2013-2014 i-au fost tipărite primele patru romane din seria „Opere complete“.

Scenarii de filme

Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: „Orgolii” (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), „Pădureanca” (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul „Feţele tăcerii”).

Creaţia sa a cunoscut încă de la început recunoaşterea criticii literare şi simpatia publicului. Romanele sale au cunoscut tiraje uriaşe şi nenumărate reeditări în ţară şi străinătate, fiind unul dintre cei mai iubiţi şi admiraţi scriitori români. A primit de 4 ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1970, 1974, 1980, 1984), Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române“ (1977), Premiul Opera Omnia al revistei Convorbiri Literare.

Romanele lui Augustin Buzura au fost traduse în franceză, engleză, germană, chineză, suedeză, maghiară, poloneză, rusă, portugheză, slovenă, japoneză, spaniolă şi a tradus, la rândul său, literatură germană, maghiară, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă.

Doctor Honoris Causa

A fost preşedinte al Filialei Române a Asociaţiei de Cultură şi Ştiinţă Europeană cu sediul la Roma, membru fondator al Fundaţiei Culturale Europene „Gulliver“ din Amsterdam, membru în comitetul director al Centrului Euro-Atlantic. Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu (1997), al Universităţii de Nord din Baia Mare (2010), al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca (2014). Membru de onoare al Academiei Româno-Americane (2000), membru al Academiei Braziliene de Litere (2001), membru al Academiei Latinităţii (2001) şi membru corespondent al Südosteuropa Gesellchaft, Germania (2001).

A fost decorat cu ordinul naţional „Pentru Merit“ în grad de mare cruce (2000), cu Ordinul brazilian „Rio Branco“ în grad de comandor, cu Ordinul mexican „Vulturul Aztec“ şi cu multe alte premii şi medalii naţionale şi internaţionale.

Pe 3 iulie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular pe 12 martie 1992.

Academicianul Augustin Buzura a încetat din viaţă luni, la Bucureşti, la vârsta de 78 de ani.

(News.ro)