Gazprom mai inventează un gazoduct în Balcani. După Turkish Stream, urmează un ”mini-South Stream” pe ruta Bulgaria-Serbia-Ungaria

Gazprom a semnat un acord cu Bulgaria, Serbia şi Ungaria pentru construcţia unei conducte care să transporte gaze livrate prin al doilea tronson al gazoductului Turkish Stream, informează ziarul rus Kommersant.

”Ruta Bulgaria-Serbia-Ungaria reprezintă de fapt o reluare a proiectului de construcţie a unei părţi a South Stream, care era gata de implementare, dar a fost abandonată în decembrie 2014 din cauza poziţiei părţii bulgare şi a presiunilor Bruxelles-ului”, potrivit ziarului rus.

Gazoductul South Stream, urma să fie construit pe sub Marea Neagră, până în Bulgaria. De aici, ramura nordică trebuia să traverseze Bulgaria, Serbia și Ungaria, până în Austria. Ramura sudică trebuia să traverseze Grecia și Marea Mediterană până în Italia.

De la South Stream la Turkish Stream

Avertizare MAE: Restricții pentru românii care călătoresc în Bulgaria

Şase bombardiere ruse Su-24 Fencer, interceptate de avioane de tip Eurofighter Typhoon la Marea Neagră

Dar Gazprom a renunțat la South Stream din cauza opoziției Comisiei Europene, care acuza Gazprom că nu respectă separarea activităților de producție, furnizare și transport a gazelor, cerută de directivele europene. Pe de altă parte, opoziția UE a venit după ce Rusia a anexat Crimeea și a sprijinit cu armament rebelii din estul Ucrainei, acesta fiind chiar și acum un conflict înghețat, nerezolvat.

Ca urmare, Rusia a anunțat ulterior un nou proiect, numit Turkish Stream. Acesta ajungea în Turcia tot pe sub Marea Neagră, iar gazele ajungeau până la un hub aflat la granița cu Grecia, de unde statele europene ar fi trebuit să își cumpere gazele necesare.

Dar și South Stream a fost înghețat la finele lui 2015, după ce armata turcă a doborât un avion rus la granița Turciei cu Siria.

Puciul eșuat din Turcia a schimbat situația

Între timp, însă, în 2016 a avut loc o tentativă eșuată de lovitură de stat în Turcia împotriva lui Recep Tayyip Erdogan. Acesta ar fi fost aertat, însă, de serviciile secrete ale Rusiei. Puciul a eșuat, iar Erdogan a arestat mulți contestatari și a destituit zeci de mii de funcționari simpatizați ai clericului Fethullah Gülen, aflat în SUA.

Ulterior, relațiile Turciei cu Rusia s-au dezghețat, iar proiectul Turkish Stream a fost reluat. De asemenea, în primăvară Gazprom a reînviat proiectul South Stream. De asemenea, Gazprom și OMV au anunțat că ar putea construi un terminal de gaze naturale lichefiate pe țărmul rusesc al Mării Negre.

La finele lunii trecute, Vladimir Putin, președintele Rusiei, a inaugurat lucrările de construcție a sectorului submarin al Turkish Stream. Acesta are un cost estimat la șase miliarde de dolari, iar proiectul prevede construirea a două conducte cu o capacitate de transport de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare. Prima ar trebui finalizată din 2018, iar cea de-a doua la finele lui 2019.

Acum, ministrul maghiar de Externe Peter Szijiarto a declarat că proiectul se referă la livrarea a 8 miliarde de metri cubi de gaze de la Turkish Stream via Serbia. De altfel, Bulgaria, Serbia și Ungaria au multe proiecte energetice comune. Spre exemplu, Ungaria construiește cu grupul rus Rosatom o centrală nucleară.

Concurență cu un alt proiect al Gazprom

Pe de altă parte, noul gazoduct concurează un alt proiect al Gazprom, numit Poseidon. Acesta a fost anunțat în februarie 2016 și implică grupul italian Edison SpA şi cu compania greacă DEPA.
Gazprom anunțat atunci că părţile sunt interesate de o rută care să permită livrarea de gaze naturale ruseşti printr-o conductă ce va traversa Marea Neagră şi, apoi, „via terţe ţări“ până în Grecia, ulterior fiind transportat „din Grecia până în Italia“.

Cele trei grupuri erau interesate să profite de lucrările deja realizate de Edison SpA şi DEPA în cadrul proiectului ITGI Poseidon (Turkey-Greece-Italy interconnector),

Numai că acum Kommersant scrie că Gazprom nu poate aproviziona Balcanii printr-un al doilea tronson şi să construiască în acelaşi timp și conducta Poseidon.

Ocolirea Ucrainei, ținta finală

În prezent, Ungaria şi Serbia pot să se aprovizioneze cu gaze doar prin Ucraina, ceea ce ar obliga Gazprom să negocieze comisioanele de tranzit cu Kievul, după 2020. Or, Gazprom nu vrea să alimenteze Europa prin Ucraina după 2019, când expiră actualele contracte. În acest fel, Gazprom și Rusia pun presiune financiară pe Naftogaz, compania națională de petrol și gaze din Ucraina, dar și asupra Kievului.

De altfel, Gazprom își dorește și dublarea capacității pentru gazoductul Nord Stream. Acesta unește Rusia și Germania printr-o conductă prin Marea Baltică. Primul fir a fost deja inaugurat în 2011.