Parlamentul francez a votat joi pentru prelungirea stării de urgenţă până pe 1 noiembrie, după ce preşedintele Emmanuel Macron a promis că va ridica măsurile în toamnă.
Aleşii din aproape toate partidele politice au susţinut prelungirea măsurii. Singurele excepţii au fost formaţiunea de extremă-stânga France Insoumise, al lui Jean-Luc Melenchon, şi Partidul Comunist. Parlamentarii lor consideră că starea de urgenţă încalcă libertăţile civile, titrează News.ro.
„Libertatea şi securitatea nu se exclud reciproc”, a spus ministrul de Interne Gerard Collomb în Parlament. “Atunci când consolidezi securitatea, nu iei libertăţile civile, le aperi şi, uneori, le sporeşti”, a adăugat el.
Franţa, ale cărei forţe fac parte din coaliţia condusă de SUA împotriva Statului Islamic din Irak şi Siria, a fost afectată de un val de atacuri islamiste de la începutul lui 2015. Aproape toate dintre ele au fost comise de susţinători ai Statului Islamic sau de persoane inspirate de această grupare.
Cu toate acestea, organizaţiile pentru drepturile omului au criticat starea de urgenţă, spunând că încalcă drepturile cetăţenilor şi subminează statul de drept.
Starea de urgenţă îi permite poliţiei să percheziţioneze locuinţe şi să aresteze persoane fără consimţământul anterior al judecătorilor. De asemenea, forţele de ordine pot intercepta comunicaţiile electronice mai uşor.
Guvernul francez a prezentat un proiect de lege antiterorism cu care preşedintele Emmanuel Macron, ales în mai, vrea să înlocuiască starea de urgenţă temporară.
Proiectul de lege, criticat de asemenea de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, intenţionează să extindă prerogativele poliţiei de a opri şi percheziţiona oameni sau de a desfăşura percheziţii. De asemenea, le va oferi oficialilor puteri sporite în decizia de a invoca riscul terorismului ca justificare pentru limitarea terorismului.