Ministerul Energiei vrea să relanseze proiectul AGRI, care ar trebui să aducă gaze din Azerbaidjan

Ministerul Energiei susține relansarea proiectului AGRI, care datează din 2010 și prevede transportarea de gaze din Azerbaidjan. 

Ministerul Energiei susţine relansarea proiectul interconectorului de gaze AGRI, compania de proiect urmând să demarereze etapele necesare în vederea obţinerii unei finanţări europene, a declarat luni secretarul de stat din minister Robert Tudorache, titrează News.ro.

”Noi susţinem importanţa AGRI, întrucât acest proiect este complentar cu celelalte proiecte din regiune. Rolul Ministerului Energiei este de a recunoaşte impactul pozitiv al acestui proiect asupra ţării noastre”, a spus Tudorache, în cadrul unei conferinţe organizate de Focus-Energetic.

Compania de proiect este cea care poate cere finanţarea, dacă este înscris pe lista Proiectelor de Interes Comun (PCI) din sectorul gazelor naturale, pentru realizarea studiului de fezabilitare, iar ulterior se va lua decizia dacă se va face sau nu.

Preţul gazelor se majorează începând de miercuri

Teodorovici, despre plafonarea preţului la gaze: L-am scos de pe site şi vom discuta

”Vrem să cerem, împreună cu Ungaria, includerea acestui proiect pe lista proiectelor de interes comun, dar AGRI va trebui să îndeplinească anumite condiţii, pentru a putea fi inclus pe această listă”, a precizat Tudorache.

AGRI oferă o alternativă de comercializare pentru gazele azere şi evită dependenţa exclusivă de conducte şi de gazele ruseşti.

Pentru a obţine finanţare europeană, una dintre condiţii este ca proiectul să reprezinte interesul a două state membre UE.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a demarat în anul 2010, printr-un memorandum semnat la Bucureşti între România, Azerbaidjan şi Georgia, iar ulterior s-a alăturat şi Ungaria.

Proiectul urma să transporte gaze naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, iar apoi pe Marea Negră, sub formă lichefiată, cu ajutorul navelor.

Investiţia presupunea şi construcţia a două terminale de lichefiere, unul pe coasta georgiană a Mării Negre şi unul la Constanţa.

Gazele lichefiate în Georgia ar fi urmat să fie regazeificate în România şi transportate apoi spre restul Europei.

Proiectul s-a blocat din lipsă de finanţare, fiind considerat de către specialişti ca fiind foarte greu de realizat în lipsa implicării unui mare grup energetic european sau american.