Curtea Constituţională: Legiuitorul, obligat să reglementeze pragul la abuz

Legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia determinând apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, menţionează CCR.

CCR a publicat, miercuri, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu, titrează Mediafax.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se menţionează în motivarea deciziei.

În ceea ce priveşte dispoziţiile penale referitoare la fapta de ”abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că lipsa unor circumstanţieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravităţi a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă şi, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

Sesizarea preşedintelui Iohannis asupra modificării Legii 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respinsă de CCR; legea…

Curtea Constituţională discută astăzi sesizările opoziţiei şi preşedintelui Iohannis referitoare la Codul administrativ

CCR consideră, tot în motivare, că dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare sau aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă, având în vedere şi o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzaţie penală.

Dată fiind natura omisiunii legislative relevate, CCR menţionează că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera exclusivă de competenţă a legiuitorului primar sau delegat.

Judecătoarea Livia Stanciu a făcut Opinie concurentă la decizia CCR în care precizează că CCR nu poate impune obligaţii unor autorităţi publice câtă vreme ea însăşi, în cuprinsul aceleiaşi decizii, a constatat că nu este competentă să o facă.

“În orice caz, aceste considerente, care nu se reflectă şi deci nu susţin în niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu. Soluţia legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o omisiune legislativă, excedează competenţei Curţii Constituţionale. Instanţele constituţionale, indiferent de rolul pe care îl au sau şi-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puţin activ, nu pot deveni legiuitori. Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant. De aceea, orice considerente care tind să acrediteze un alt rol/alte competenţe ale Curţii Constituţionale nu pot fi reţinute, iar prezenta opinie concurentă este în sensul eliminării lor din cuprinsul motivării”, arată Livia Stanciu în Opinia concurentă.

Plenul CCR a luat în ezbatere, în 6 iunie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ridicată de Bombonica Prodana.

Curtea a reiterat, la acel moment, considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de “abuz în serviciu”.

CCR a menţionat, în decizie, că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a Legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Avocatul acesteia a precizat, în sala de judecată, că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că, în cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală.