O acțiune ilegală sau imorală, cu scopul de a avansa în carieră sau a obține o mărire de salariu, ar fi întreprinsă de 15 la sută dintre angajații români, potrivit unui studiu realizat de compania Ernst & Young în 41 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa.
Potrivit barometrului menit să evalueze raportarea cetățenilor din aceste regiuni la practicile frauduloase, 22 la sută dintre angajații români au declarat că au renunțat la un loc de muncă pentru că au observat practici imorale în compania respectivă.
Doar 3 la sută dintre repondenți au spus că ar falsifica documente sau ar trimite informații false șefilor pentru a avansa în carieră ori pentru a obține un venit mai mare.
De asemenea, 16 la sută dintre repondenți au declarat că ar fi dispuși să plătească mită, dacă interesele companiei pentru care lucrează ar cere acest lucru.
Acest procent se situează sub media întâlnită în Europa de Est (19 la sută), dar este mai mare decât în statele dezvoltate din Europa (11 la sută).
Potrivit studiului, peste 50 la sută dintre angajații români consideră că monitorizarea e-mail-ului, a serviciilor de mesagerie instant și a conversațiilor telefonice de către angajatori este o practică imorală și o încălcare a vieții lor private.
Potrivit sondajului, 30 la sută dintre angajații români s-ar teme să raporteze cazuri de fraudă, mită sau corupție constatate la locul de muncă de teama consecințelor pe care această acțiune ar putea-o avea asupra carierei lor.
La nivel global, o înclinație mai mare pentru justificarea comportamentelor frauduloase poate fi întâlnită în rândul directorilor de companii și al angajaților din grupa de vârstă 25 – 34 de ani.
Astfel, o treime dintre directorii sau managerii cu funcție înaltă ar fi dispusă să ofere mită pentru protejarea afacerilor.
De asemenea, la categoria de vârstă 25 – 34 de ani, un angajat din patru consideră că ar fi justificată oferirea mitei pentru protejarea intereselor unei companii.