Fumatul face ravagii printre adolescenții din întreaga lume. Câți copii din România sunt fumători

Un studiu efectuat recent de centrul american de prevenire și control al bolilor (CDC) arată că aproape 11% dintre adolescenții din întreaga lume, cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani, sunt fumători.

Studiul efectuat de CDC în perioada 2012 – 2015, care a analizat consumul de tutun în rândul adolescenților din 61 de țări din întreaga lume, a scos la iveală faptul că 10,7% dintre aceștia fumează.

Cei mai puțini adolescenți fumători, 1,7%, au fost înregistrați în Sri Lanka, în timp ce rata cea mai mare a fost raportată în Timorul de Est.

”În 2016, unul din cinci elevi de liceu și unul din 14 elevi de gimnaziu au raportat utilizarea curentă a cel puțin unui produs din tutun în ultimele 30 de zile (3,9 milioane de utilizatori de tutun). În plus, 47,2% dintre elevii de liceu și 42,4% dintre elevii de gimnaziu care au folosit un produs din tutun în ultimele 30 de zile au utilizat 2 sau mai multe produse din tutun. În 2016, țigaretele electronice au rămas produsul de tutun cel mai utilizat printre elevii de liceu (11,3%) și gimnaziu (4,3%)”, anunță CDC.

STUDIU: Companiile din România plătesc taxe pentru carburanţi cu 4% mai mari decât media la nivel…

România şi Bulgaria au cel mai mare număr de fumători, raportat la populaţie

Potrivit aceleiași surse, în România, 11,2% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani fumează, ponderea băieților fiind de 12,2%, iar cea a fetelor de 10,1%.

În Europa, cea mai scăzută rată a adolescenților fumători, 2,4%, s-a înregistrat în Tadjikistan, iar cea mai crescută, 27,4%, în Bulgaria, țară care are și cea mai mare pondere a fetelor fumătoare de la nivel mondial – 29%.

Tadjikistan a avut și cea mai scăzută rată a băieților din Europa care fumează – 2,9%, dar și a fetelor – 1,6%. Cea mai mare pondere a adolescenților de sex masculin din regiunea Europei se înregistrează în Lituania – 28,6%.

În 38 dintre țările analizate, băieții care fumează au o pondere mult mai mare decât fetele, singura țară în care rapoartele sunt inversate la diferență mare este Portugalia.

Studiul a mai relevat și faptul că în majoritatea țărilor analizate, mai bine de jumătate dintre adolescenți vor să renunțe la fumat. Cei mai puțini doritori să renunțe la fumat, 32,1%, au fost raportați în Uruguay, iar cei mai mulți, 90,2%, în Filipine.

În România, ponderea adolescenților cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani care vor să renunțe la acest viciu este în jur de 65%, conform CDC.

Totodată, cel mai recent studiu ESPAD, dat publicității anterior, care se desfăşoară la intervale de patru ani, a scos la iveală, după chestionarea a 3.500 de elevi din 170 de şcoli din România, că peste jumătate dintre adolescenții de 16 ani consumă tutun, ponderea acestora depășind media europeană, de 45,6%.

Un alt studiu realizat de Mercury Research, în perioada martie-aprilie 2017, la un an de la intrarea în vigoare a legii antifumat, la solicitarea Iniţiativei 2035 Fără Tutun, arată că o treime din populaţia României fumează, iar cei mai mulţi fumători au vârsta între 26 şi 35 de ani, au venituri mai mari şi locuiesc în mediul urban. Conform aceleiași surse, numărul fumătorilor care fac parte din familii cu copii sub 18 ani este mai mare decât al celor din familii fără copii. Deși numărul fumătorilor este mare, 83% dintre cei chestionați susţin interzicerea fumatului în spaţii publice, iar ponderea fumătorilor care sunt de acord cu acest act normativ este de două treimi.

Frecvenţa fumatului este de cel puţin un pachet de ţigări pe zi (40 la sută dintre fumători – peste 20 de ţigări pe zi), fiind mai mare la fumătorii cu vârsta între 36 şi 45 de ani decât la ceilalţi. În medie, bărbaţii fumează mai mult decât femeile (16, respectiv 12 ţigări pe zi), consumul de tutun scăzând în rândul fumătorilor care au studii superioare (12 ţigări pe zi).

Dintre nefumători, mai bine de un sfert, 28%, au fost fumători în trecut, iar 2% dintre fumători au renunţat la fumat în ultimul an.

Conform CDC, consumul de tutun reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate care poate fi prevenită și duce anual la 6 milioane de decese.