Dosarul Mineriadei: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii – UPDATE

Dosarul Mineriadei a fost finalizat de procurori și marți va ajunge la instanța supremă, care îi va judeca pentru infracţiuni contra umanităţii pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Emil “Cico” Dumitrescu, Miron Cozma și alți opt inculpați care, potrivit anchetatorilor, în iunie 1990 au organizat şi coordonat acțiunile represive împotriva manifestanților din Capitală. Iliescu, Roman și Voican Voiculescu au hotărât să fie aduși, ân 13 iunie 1990, muncitori de la IMGB în Piața Universității, care au fost violenți cu manifestanții. Minerii aduși în București au devastat sediile partidelor aflate în opoziție și au bătut manifestanți pe străzile din centrul Capitalei, iar Iliescu i-a făcut „golani” pe manifestanți, potrivit procurorilor militari.

UPDATE: Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat că procurorii Secției Parchetelor Militare au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a fostului președinte Ion Iliescu, care în iunie 1990 era președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, a fostului premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu și fostul adjunct al procurorului general al României Mugurel Cristian Florescu, toți fiind acuzați de infracțiuni contra umanității, raportat la patru fapte de ucidere, 1.388 fapte de vătămare a integrităţii fizice sau psihice a unor persoane și 1.250 de fapte de persecutare a unui grup prin privare de drepturile fundamentale pe motive de ordin politic.

Amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu, fost membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne, va fi judecat pentru infracțiuni contra umanității, raportat la 1.388 de fapte de vătămare a integrităţii fizice sau psihice a unor persoane și 1.250 de fapte de persecutare a unui grup prin privare de drepturile fundamentale pe motive de ordin politic.

Preşedinta ICCJ răspunde acuzaţiilor lui Livu Dragnea: La Înalta Curte se respectă legea şi în ţara…

Boc, audiat la ICCJ în dosarul licenţelor Microsoft: Am prezentat instanţei tot ceea ce am ştiut…

Tot pentru infracțiuni contra umanității, dar raportat la 856 de fapte de vătămare a integrităţii fizice sau psihice a unor persoane și 748 de fapte de persecutare a unui grup prin privare de drepturile fundamentale pe motive de ordin politic, vor fi judecați Cazimir Benedict Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Adrian Sârbu, fost șef de cabinet și consilier al primului-ministru, Miron Cozma, fost președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, și Cornel Burlec Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor.

Procurorii i-au mai trimis în judecată, tot pentru infracțiuni contra umanității, pe general (r.) Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, colonelul (r.) Petre Peter, fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, acuzați de câte 431 de fapte de vătămare a integrităţii fizice sau psihice a unor persoane și tot 431 de fapte de persecutare a unui grup prin privare de drepturile fundamentale pe motive de ordin politic, precum și pe Alexandru Ghinescu, fost director al IMGB, acuzat de cinci fapte de vătămare a integrităţii fizice sau psihice a unor persoane.

Acuzațiile din dosarul Mineriadei: din cauza atacului violent împotriva manifestanților, decis de autorități, au fost în fost împușcate șapte persoane și patru au decedat

Anchetatorii au probe că, în 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment.

„În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării. Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane (…), vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (…) și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane”, susțin procurorii militari.

În urma atacului asupra manifestanților, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, forțele care au fost trimise să intervină în Piața Universității au pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, unde au fost percheziţionate mai multe birouri, persoanele găsite acolo fiind evacuate prin acte de violenţă.

Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu au hotărât să fie aduși muncitori de la IMGB în Piața Universității, care au fost violenți cu manifestanții

Procurorii militari susțin că Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, conducători ai instituţiilor de forţă și persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale au hotărât să fie aduși în Piaţa Universităţii, în 13 iunie 1990, muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonați de directorul acesteia.

Muncitorii s-au manifestat violent, au agresat persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile autorităţilor statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii. Forțele de ordine au folosit arme cu muniţie de război, fiind astfel împuşcate mortal patru persoane și rănite alte trei, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Represiunea autorităţilor a continuat, în 14 şi 15 iunie 1990, “printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii”.

Minerii aduși în București au devastat sediile partidelor aflate în opoziție și au bătut manifestanți pe străzile din centrul Capitalei. Iliescu i-a făcut „golani” pe manifestanți

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane care aveau legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume.

Procurori susțin că aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați ca persoane cu ocupații infracționale, “elemente extremiste, reacționare”, fiind etichetați de președintele Ion Iliescu drept ”golani”.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990, potrivit procurorilor militari.

Ancheta a vizat faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației, până la punerea în libertate a ultimei persoane reținute ilegal. Procurorii au audiat 46 de inculpați sau suspecți, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise 2.300 de citații. Dosarul are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în cauză are 2.000 de file.

Surse judiciare declarau anterior, pentru Vocea.biz, că la Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să ajungă dosarul Mineriadei, finalizat de procurorii Parchetului instanței supreme după șase luni de la punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de mai multe persoane.