Nicolicea despre abuzul în serviciu: Să terminăm odată cu prostiile. Dacă ministerul Justiției nu vine cu soluția în termen rezonabil, vom interveni

Decizia Curții Constituționale de marți privind abuzul în serviciu a redeschis discuția despre modificarea codurilor penale prin introducerea unui prag valoric care fusese impus prin celebra OUG 13 ce a scos în stradă oamenii la începutul anului. În timp ce premierul Sorin Grindeanu dă asigurări că nu va reglementa acest prag printr-o nouă ordonanță de urgență, parlamentari PSD au precizat pentru Vocea.biz că o astfel de variantă ar fi soluția, însă există posibilitatea ca ei înșiși să amendeze în Parlament o altă ordonanță care a fost emisă de Cabinetul Cioloș și care așteaptă la comisia juridică din Camera Deputaților, for decizional. Este vorba despre OUG 18/2016 de modificare a codului penal, codului de procedură penală și a legii de organizare judiciară. Cât privește pragul valoric, ei vorbesc despre 200.000 de lei sau chiar 1 milion, valori care l-ar scăpa pe Liviu Dragnea, trimis în judecată pentru instigare la abuz, într-un dosar cu un prejudiciu de 108.000 lei.

Președintele comisiei juridice, deputatul Eugen Nicolicea, a declarat pentru Vocea.biz că ”oricâte idei geniale ar avea unii, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii”. Nicolicea a comentat că a susținut nevoia unui prag valoric încă de la prima decizie a Curții, că era obligatorie doar că judecătorii nu se pot pronunța asupra cuantumului impus pentru abuzul în serviciu, acesta fiind atributul legiuitorului.

Prag de 200.000 de lei, 600.000 de euro sau un milion

Întrebat care ar fi criteriile pentru stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu, Eugen Nicolicea a susținut că există mai multe repere care pot fi discutate și că sunt unele reglementări în legile privind competențele DNA, pe infracțiuni grave: 1 milion de euro, 600.000 de euro sau 200.000 de lei (50.000 de euro) prevăzut în OUG 13. Trebuie să ții cont de ceea ce există în alte legi, a mai susținut președintele comisiei juridice, adăugând că acestea sunt premisele de la care ar trebui să pornească dezbaterea.

Sindicatele din penitenciare, o nouă plângere penală împotriva lui Tudorel Toader

Procurorul Alexandra Lăncrănjan: În Germania, sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice…

Întrebat dacă el crede că Executivul ar trebui să intervină cu o nouă OUG, Nicolicea nu a exclus această variantă, dar a spus că Executivul este cel care decide asupra oportunității unui astfel de act normativ. ”Să terminăm odată cu prostiile, ordonanța de urgență este constituțională, dar e treaba Guvernului ce va face”.

Întrebat dacă ia în considerare introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu în cadrul OUG 18/2016, care este ținută în sertarele comisiei juridice din martie 2017, Eugen Nicolicea a spus că dacă Ministerul Justiției nu va veni cu o soluție în termen rezonabil parlamentarii nu vor aștepta la nesfârșit. El a refuzat însă să spună exact ce înseamnă acest termen rezonabil, amintind doar textul constituțional care spune vorbește despre termenul de 45 de zile în care Parlamentul sau Guvernul poate pune în acord legea cu deciziile CCR. Pe de altă parte, până la intrarea în vacanța parlamentară la sfârșitul acestei luni, ar mai fi timp să fie introdusă pe agenda comisiei juridice OUG 18 în care parlamentarii să introducă praguri pentru abuzul în serviciu.

Deputatul UDMR Marton Arpad, membru și el al comisiei juridice, a declarat pentru Vocea.biz că nu este nevoie să fie așteptată motivarea deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu pentru că se știe deja ce au stabilit judecătorii încă de la prima pronunțare pe această speță, prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016. În plus, susține Marton Arpad sunt tratate internaționale și recomandările Comisiei la Veneția care sunt foarte clare, însă ”s-a dorit să se facă scandal” pe marginea OUG 13. ”Această decizie este luată de un an, iar Parlamentul trebuia demult să rezolve problema, însă a existat o presiune publică atât de mare referitoare la dezincriminarea abuzului în serviciu încât nimeni nu a îndrăznit să facă ceea ce trebuia făcut”.

Marton Arpad a mai afirmat că UDMR nu susține varianta reglementării prin ordonanță de urgență, dar a adăugat că există o altă posibilitate aceea ca parlamentarii majorității să amendeze OUG 18/2016 de modificare a codului penal și codului de procedură penală.

UDMR: Abuzul nu prea are ce căuta într-o lege europeană modernă 

Deputatul UDMR a mai comentat că pragul pentru abuzul în serviciu ar trebui să fie destul de înalt având în vedere aceleași recomandări ale Comisiei de la Veneția. În plus, reprezentantul UDMR a susținut că infracțiunea nici nu există decât în anumite țări din fostul bloc comunist pentru că toată lumea lucra atunci la stat:”Infracțiunea însăși este vagă și nu prea are ce căuta într-o legislație europeană modernă”.

”Pentru ca propunerea să fie acceptată de societate și să nu se gândească lumea la Liviu Dragnea, eu propun ca pragul să fie 100.000 de lei, sub prejudiciul din dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu”, mai spune deputatul, adăugând că dacă sunt luate în calcul alte reglementări, pragul poate ajunge la 1 milion.

Întrebat insistent dacă introducerea pragului nu este o formă de legalizare a hoției, Marton Arpad a argumentat că abuzul în serviciu nu are nicio legătură cu furtul: ”Cei care au vorbit despre legalizarea furtului sunt niște dezinformatori pentru că abuzul în serviciu nu are nicio legătură cu furtul, este vorba despre un funcționar public care abuzează de puterea pe care o are, creând astfel un prejudiciu material sau nematerial”. În opinia sa, infracțiunea de abuz în serviciu ar fi fost folosită ca pretext pentru a agăța anumite persoane împotriva cărora nu au existat alte probe, însă a refuzat să dea exemple.

Fostul ministru al Justiției Florin Iordache a spus că cea mai bună soluție este emiterea unei OUG, iar pragul ar putea rămâne la 200.000 de lei sau majorat la 200.000 de lei. Premierul Sorin Grindeanu a declarat însă că stabilirea unui prag în cazul abuzului în serviciu nu se va face prin ordonanţă de urgenţă, precizând că aşteaptă motivarea deciziei Curţii Constituţionale, după care va fi elaborat proiectul de lege de modificare a Codurilor penale, care va primi avizul Guvernului şi va fi trimis în Parlament.

Marți, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de fosta soție a lui Dragnea, în dosarul în care și acesta este judecat. Totuși, CCR invocă în decizie obligația pentru Parlament sau Guvern de a reglementa pragul valoric.

”Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de >, cu aplicarea principiului >, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu” se arată în decizia CCR.