Legea care a dezbinat o țară întreagă. Nu rezolvă nici problemele din sectorul bugetar și aduce deficite imense – ANALIZĂ

Parlamentul a adoptat legea salarizării unitare, iar aceasta a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Marea noutate o constituie faptul că salariile din Educație și Sănătate nu se mai majorează de la 1 iulie.

Legea promite majorări de 25% pentru medici și profesori de la 1 ianuarie 2018, însă alte categorii de personal ar primi majorări chiar și de 100%.

Mai precis, de la 1 ianuarie 2018 cresc cu 25% salariile tuturor bugetarilor, urmând ca apoi acestea să se majoreze diferențiat. Ulterior, din 1 martie 2018 cresc cu 20% salariile din Educație și cu până la 100% pentru Sănătate.

Pe de altă parte, majorările totale sunt până în 2022, astfel că nu toate vor interveni deodată. De asemenea, anumite sporuri scad, astfel că aceste majorări nu sunt chiar atât de mari.

Sanitas amenință cu proteste dacă guvernul crește impozitul pentru indemnizația de hrană

Ministrul Sănătăţii a anunţat, după 12 ore de negocieri cu Sanitas, că legea salarizării va fi…

Conform Olguței Vasilescu, ministrul Muncii, legea este construită pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 și de 43 de miliarde de lei până în 2022.

Mai mult, legea salarizării prevede salariu minim de 2.500 de lei în 2022, iar acum este de 1.450 lei.

Per total, statul va aloca în 2018 un total de 9% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru salariile bugetarilor. Problema este că toate încasările statului sunt undeva la 28% din PIB după reducerile de taxe practicate în ultimii ani, astfel că numai salariile de la stat vor consuma o treime din veniturile bugetului general.

Ce prevede actul normativ

Potrivit raportului privind legea salarizării personalului din fonduri publice, aceasta prevede:

– creşterea salariilor de bază mici, cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bază minim şi cel maxim, în sectorul bugetar, se reduce la 1 la 12, faţă de 1 la 15 cât este în prezent;
– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici şi asistente medicale), astfel încât medicul de la unitatea de primiri urgenţe să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident de la aceeaşi unitate să beneficieze de
echivalentul a 1.200 euro/lună;
– creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;
– creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură”;
– acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
– acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată;
-reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în
domeniul pentru care deține titlul.

Ce spun sindicatele despre Legea salarizării

Cei mai nemulțumiți de Legea salarizării sunt sindicaliștii din administrația publică locală, care în urma adoptării legii au rămas tot fără grilă de salarizare, salariile lor urmând să fie stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene, după consultarea sindicatelor reprezentative sau a reprezentanţilor salariaţilor.

Legea salarizării prevede că salariile angajaților din administrația locală ar trebui să se încadreze între salariul minim brut pe economie și cel mult indemnizaţia pe care o primeşte viceprimarul, creșterile salariale putând fi făcute din 2018.

În opinia sindicaliștilor din administrația locală, aceste prevederi trebuie contestate la Curtea Constituțională, pentru că aduc inechitate între bugetari și nu vor duce la majorări salariale, ci la diminuări.

Președintele Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, a declarat, pentru Vocea.biz, că Legea salarizării este o modalitate de rezolvare a problemelor oamenilor politic din administrația publică locală, nu a angajaților, pentru că aduce creșteri salariale mari pentru primari, viceprimari și președinții de consilii locale și județene, nu și pentru funcționari. Mai mult, spune Oprescu, odată cu aplicarea noii Legi a salarizării, vor rămâne categorii fără creștere salariale, din instituții de maximă importanță, cum sunt cele de protecție a consumatorilor și prefecturile.

Sebastian Oprescu susține că nici acea creștere de 25% de care vorbea ministrul Muncii ca fiind aplicabilă tuturor bugetarilor nu este valabilă și pentru angajații din administrația locală, pentru că salariile acestora vor trebui stabilite în consiliile locale și județene.

Liderul SNFP contestă și articolul 35 din Legea salarizării, care prevede că „în cazul în care funcția deținută nu se regăsește în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcțiile prevăzute în anexe”. Practic, susține Oprescu, de la data publicării legii în Monitorul Oficial, toată construcția salarială în administreația publică va fi dată peste cap, pentru că întreg personalul bugetar va trebui reîncadrat.

Și Vasile Lincu, președintele Sindicatului Pro Lex, care reprezintă polițiștii locali, crede că Legea salarizării nu poate fi aplicată în administrația locală în forma adoptată, fără o grilă de salarizare petnru acest domeniu și vorbește deja de contestarea unor prevederi din lege la Curtea Constituțională.

Lincu spune că săptămâna viitoare va avea loc o discuție cu Avocatul Poporului, căruia îi vor fi prezentate neconstituționalitățile unor prevederi din lege, printre care cele din articolul 11, potrivit căruia salariul de bază se stabilește prin hotărâre de consiliu local sau județean și articolul 37, alineatul 5, potrivit căruia „în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”.

Liderul Pro Lex crede că aplicarea acestor prevederi va duce nu la o creștere a salariilor din administrația locală, ci la o diminuae a veniturilor acestor angajați.

În opinia lui Lincu, de la elaborarea și până la adoptarea Legii salarizării au fost multe declarații făcute să pară că se va întâmpla ceva frumos în sistemul bugetar, dar în realitate s-a lucrat „mai mult la percepția publică și mai puțin pe textul de lege aplicat”. „În Parlament, amendamentele treceau sau nu în funcție de cheful ministrului Muncii”, mai spune Lincu.

Președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, spune că Legea salarizării se aplică de la promulgare și beneficiarii imediați sunt aleșii locali și cei din Parlament.

„Orice lege depinde de voința politică. Nu se poate ști ce va fi, din cauza multiplelor și deselor schimbări ale acestei legi heirupiste. Colegii din administrația locală doresc contestarea ei, dar depinde dacă sunt parlamentari dispuși până luni să facă acest lucru”, a declarat Hossu, pentru Vocea.biz.

Majorările salariale din educație amânate generează probleme de credibilitate

Președintele Federației din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, crede că Legea salarizării putea fi și mai bună, iar majorările să se fi aplicat 25% din iulie 2017 și 20% din ianuarie 2018, așa cum era inițial. În forma finală a legii s-a stabilit că majorările din educație vor fi 25% din ianuarie 2018 și 20% din martie.

În opinia liderului sindical, aceste amânări vor genera probleme de credibilitate în fața angajaților din sistemul de învământ.

Nistor crede că prin această lege puteau fi date mai multe drepturi angajaților din educație, dar consideră că prevederile actuale aduc majorări importante ale veniturilor acestora. El a dat ca exemplu atingerea maximului salarial după 25 de ani de vechime, fondul de premiere lăsat la decizia unităților de învățământ și sporul de suprasolicitare neuropsihică pentru personalul de predare din învățământ, care va fi dat din 1 decembrie 2018.

Legea salarizării aduce nu doar creșteri salariale, ci și diminuări. Sunt salarii în sistemul bugetar care ajung la 22.000 de lei

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, crede că noua Lege a salarizării comprimă ierarhiile salariale față de vechea lege și simplifică grila de salarizare, dar nu aduce doar creșteri salariale, ci și tăieri de venituri.

Costin spune că, atunci când a fost creată baza de date cu salariile din sectorul bugetar, s-a constatat că unele nu au nicio legătură cu legea, cu grila, iar unii și-au stabilit drepturi salariale care depășesc salariul președintelui.

Liderul sindical mai spune că legiuitorul și-a propus prin Legea salarizării și să stopeze toate consecințele pe care le generează decizia Curții Constituționale în cazul OUG privind salariile plătite din fonduri publice, care a dus la recalculări salariale. Mai mult, se vor lua în considerare numai drepturile salariale prevăzute în lege, nu și cele stabilite prin hotărâri judecătorești, care vor mai fi plătite doar până la intrarea în vigoare a noii legi. „De atunci, salariul va fi recalculat după noua grilă”, a precizat Costin.

Despre majorarea salariilor bugetarilor cu 25% din 1 ianuarie 2018, Dumitru Costin spune că dacă se va ajunge la situația ca toate contribuțiile salariale să treacă de la angajator la angajat, în prezent în fază de propunere de modificare a Codului fiscal, creșterea salarială nu va mai fi de 25%, ci de 1-2%.

Președintele BNS crede că este o greșeală că din sistemul sanitar au fost extrași medicii și asistenții medicali și doar lor li se aplică din 2018 majorarea salarială maximă prevăzută în grilă, respectiv 25% din 1 ianuarie 2018 și restul până la 100% în martie.

În opinia lui Costin, această situație va duce la tensiuni sociale în rândul celorlalte categorii de angajați din sistemul sanitar, care vor fi nemulțumiți că trebuie să aștepte până în 2022 ca să ajungă la veniturile maxime prevăzute în grilă pentru ei.

Economiștii critică dur legea: economia nu susține astfel de creșteri

Economiștii critică, însă, dur legea deoarece majorările, chiar dacă nu sunt atât de mari prin ciuntirea sporurilor, va pune presiune extremă pe finanțele publice. În acest an, deficitul bugetar estimat de către Guvern este de 2,9% cu o creștere economică de 5,2%, însă instituțiile financiare internaționale atenționează că ritmul de creștere va fi mult mai mic decât cel prognozat de Guvern.

Mai mult, acestea prevăd în 2018 un deficit bugetar peste limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) prevăzută în tratatele europene.

Iar vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrivskis, şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, au trimis deja ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, o scrisoare în care avertizează că, potrivit datelor disponibile, deficitului ar urma să depăşească 3% în 2017 şi cer ca Executivul să anunţe măsuri clare pentru reducerea acestuia.

Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al Reformei, spune că legea nu are sustenabilitate economică și că aceasta avantajează serviciile publice în dauna sectorului privat. De asemenea, legea va creea un deficit comercial și mai mare pentru România, adică vom importa mult mai mult decât vom exporta. Acest lucru provine din creșterea pe consum, modelul fiind similar cu cel din perioada 2006-2008 și este nesustenabil. Invariabil, acest lucru duce ulterior la o reașezare marcată prin deprecierea leului.

”Eu nu văd așa bine pe cât pare din mai multe motive. Este o lege a costului, nu se poate fi văzută doar ca o grilă. Are efecte pe termen lung, favorizează o creștere a serviciilor publice, care va afecta sectorul de producție, ce este majoritar privat.
În condițiile în care incluzi contribuțiile, practic acele creșteri nu vor fi așa mari. Este o chestiune nerezolvată.
Alt lucru bine justificat este sustenabilitatea. Faptul că s-au amânat majorările de salarii pentru medici și profesori de la 1 iulie arată că nu există sustenabilitate. Nu se bazează pe nimic.
Și creșterea economică de 5,7% este mai mult o atenționare negativă, nu un succes.
De asemenea, mai trebuie explicată partea privind administrația locală, se încalcă principiul unitar.
Noi am mai votat legi ale salarizării bugetare care nu s-au aplicat niciodată, așa cum a fost cea din 2010 votată de PDL.
La fel, ideea că s-au creat nu știu câte mii de locuri de muncă a fost demontată chiar de către sindicaliști. Nu au fost create locuri de muncă, ci contracte, dar noi nu știm nimic despre acestea. Nu este o bază reală care să ridice contribuțiile la buget.
Acea prevedere cu 0% impozit pentru veniturile doctorilor, promisă în 2018, este aiuritoare. Este o greșeală, poți să le dai casă la țară sau alte facilități. Dar nu poți promite impozit zero pentru că așa creezi mijloace pentru evaziune fiscală.
În acest caz, pentru unii ciumă – muncesc și plătesc taxe – și pentru alții mumă… Iar cei care muncesc țin țara.
Legea se aplică până în 2022, e ca un plan cincinal, dar nu le credeam nici în perioadă comunistă, nu le credem nici acum. Noi nu știm nici ceea ce se întâmplă peste un an…”, a afirmat Mircea Coșea pentru Vocea.Biz.

Coșea s-a referit și la o altă promisiune, respectiv cea prin care medicii vor beneficia de impozit zero pe venituri din 2018, aceasta fiind enunțată de către Liviu Dragnea, liderul PSD. Economistul nu crede că aceasta va fi implementată.

Consultantul fiscal Adrian Bența este și mai tranșant și spune că legea va duce la viitoare creșteri de taxe pentru toți cetățenii României. De asemenea, el cere Guvernului reducerea numărului de bugetari.

”Economic vorbind, în timp această lege va duce la taxe suplimentare pentru cetățenii României. Creșteri de 100% nu pot fi susținute de către actuala economie. ANAF se duce în continuare tot pe contribuabilii pe care îi găsește.
Ideea este că economia nu suportă astfel de creșteri, ar trebui să cei din conducere să reducă numărul de personal de la stat. Nu poți să ai 1,4 milioane de bugetari și 4,8 milioane de locuri de muncă, trebuie să reduci birocrația, să faci statul mai mic.
Să se fure mai puțin, că bani sunt. Fără paraîndărăt la licitații sau cu achiziții trucate la suprapreț. De 2.000 de ani se fură în țara asta și tot o mai duce!”, a declarat Adrian Bența pentru Vocea.Biz.

BNR avertizează voalat Guvernul

Și Banca Națională a României (BNR) a avertizat indirect Executivul: Liviu Voinea, viceguvernator BNR, declara acum două săptămâni că economia României se confruntă cu un un nou risc, cel al accelerării preţurilor din domeniul imobiliar, în condiţiile în care creşterea peste potenţial duce la acumularea de tensiuni şi la lărgirea deficitelor. ”Contextul macroeconomic este favorabil, dar se acumuleaza tensiuni din cauza creşterii peste potenţial şi a lărgirii deficitelor. (…) A apărut un nou risc, deocamdată având o intensitate scazută, de accelerare a preţurilor imobiliarelor”, a afirmat Voinea.

Potrivit raportului BNR, există o tendinţă de creştere a deficitului structural al bugetului general, de la 1% în 2013 şi 2,6% în 2016, acesta putând ajunge la 3,9% în 2017 şi 4% în 2018.

Atât deficitul bugetar, cât și cel comercial al României, sunt cauzate de măsurile de reducere masivă a taxelor și de creștere a salariilor, luate de Guvernele din ultimii ani.

(Livia Ispas, Daniel Ionașcu)