Demiterea șefului serviciului secret al Armatei, motiv de dispută între președinte și Parlament

Legea prin care CSAT și, implicit președintele, este exclus din procedura demiterii șefului serviciului secret al armatei ( Direcția generală de informații a armatei) a fost returnată vineri Parlamentului de către șeful statului care solicită reexaminarea actului normativ, invocând încălcarea unor norme constituționale atât în privința rolului instituțiilor, cât și în ceea ce privește principiul bicameralismului.

În cererea de reexaminare a legii adresată Legislativului, Iohannis invocă art 119 din Constituție, potrivit căruia CSAT organizează și coordonează activitățile care privesc apărarea și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară. În plus, Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României precizează clar că printre instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale este Ministerul Apărării Naționale, iar activitatea acestuia, ca și a tuturor instituțiilor din domeniul apărării, este coordonată de către CSAT.

Iohannis acuză diminuarea rolului CSAT

De asemenea, legea prevede că Direcția generală de informații a apărării care funcționează în cadrul MApN se ocupă cu obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor referitoare la factorii de risc și amenințările interne și externe, militare și non-militare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

”Pentru aceste argumente, semnalăm că unele dintre modificările și completările aduse Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, prin faptul că elimină CSAT din procesul decizional, sunt de natură să afecteze funcționarea acestei instituții constituționale fundamentale din perspectiva îndeplinirii tuturor acțiunilor concrete de organizare și coordonare unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională”, se arată în documentul transmis de Președinție către Camera Deputaților și Senat.

Iohannis mai argumentează că, din perspectiva prevederilor Constituției și ale legilor din domeniul securității,  funcționarea acestei Direcții generale de informații a apărării, inclusiv procedura de numire/eliberare din funcție a directorului general, trebuie supusă aprobării CSAT. ”Totodată, prin excluderea prezenței active a CSAT din procedura de eliberare din funcție a directorului general, apreciem că ne aflăm în fața unei măsuri vădite de diminuare a rolului constituțional și legal al CSAT”, mai susține Administrația Prezidențială.

Senatul a venit cu 38 de amendamente

Pe 28 februarie, Camera Deputaților a adoptat tacit, în forma înaintată de inițiator și avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. La 2 mai, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat actul normativ aducând însă nu mai puțin de 38 de amendamente din cele de 56 de puncte de intervenție asupra Legii nr. 346/2006 față de forma Camerei Deputaților.

”Aceste modificări și completări majore sunt, totodată, de natură să contribuie la crearea unei configurații semnificativ diferite față de forma primei Camere competente cu privire la atribuțiile Ministerului Apărării Naționale, funcționarea structurilor din cadrul acestuia, precum și cu privire la rolul CSAT. Principiul constituțional al bicameralismului, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, impune ca și prima Cameră să se pronunțe cu privire la intervențiile legislative adoptate de Senat”, se mai arată în documentul citat.

Noua strategie a majorității parlamentare

Nu este pentru prima oară când Guvernul sau actuala majoritate parlamentară recurge la modificarea legislației în așa fel încât să-l excludă pe Iohannis sau CSAT-ul condus de acesta din procesul decizional, putându-se vorbi deja despre o strategie care ar putea culmina cu adoptarea de către Legislativ a inițiativelor lui Călin Popescu Tăriceanu în ceea ce privește legile justiției, miza cea mare fiind eliminarea atributului prezidențial al numirii șefilor DNA, Parchetului general și DIICOT.

Cel mai recent caz este cel al numirii/demiterii șefului serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor, celebra Doi și-un sfert (Direcția de Generală de Informații și Protecție și Internă), implicată în mai multe scandaluri de-a lungul timpului care au culminat cu urmărirea penală a șefilor acestei direcții. În august 2016, nu mai puțin de șase dintre șefii serviciului secret al MAI au fost puși sub anchetă de către procurorii DNA- Rareş Văduva, Gheorghe Nicolae, Gelu Oltean, Nelu Zărnică, Gheorghe Popa şi Ioan-Dorin Popa – pentru deturnare de fonduri, fals intelectual, abuz în serviciu, delapidare.

Într-o tentativă de reformare a serviciului, Cabinetul Cioloș a emis o ordonanță de urgență privind funcționarea acestei direcții. Ordonanța a juns recent în dezbaterea Parlamentului, senatorii aducând, din nou, o serie de amendamente, dintre care cel mai important este cel care vizează eliminarea CSAT din procedura numirii/destituirii șefului direcției. Administrația Prezidențială a criticat și atunci demersul majorității parlamentare, vorbind despre o strategie de reducere a atribuțiilor președintelui.

Pe 23 mai, senatorii PNL au sesizat Curtea Constituțională cu privire la aceste amendamente. ”Modificarea operată de majoritatea parlamentară încalcă prevederile constituționale referitoare la asigurarea securității naționale, iar pe de altă parte se înscrie într-o abordare sistematică a PSD-ALDE de restrângere a atribuțiilor președintelui României prin modificări legislative lipsite de fundamentare”, se arată în sesizarea liberalilor.

De asemenea, proiectul de lege prin care a fost modifică OUG 76/2017 are grave carențe de coerență legislativă în raport cu o serie de alte acte normative în vigoare, deschizând posibilitatea legală de a aservi politic activitatea DGPI, mai susțin senatorii PNL, care mai acuză și ei încălcarea principiului bicameralismului.

Precedentul a fost creat însă de Cabinetul Grindeanu care a adoptat la sfârșitului lunii aprilie o ordonanță de urgență care nu figura pe agenda oficială a ședinței de guvern și care prevedea eliminarea președintelui din procedurii numirii șefului Autoritatea Națională de Comunicații. Potrivit modificărilor făcute de Executiv șeful ANCOM va fi votat de Parlament, la propunerea Guvernului.