Starea căilor ferate din România face cel puțin improbabilă punerea în aplicare, în țara noastră, a strategiei Comisiei Europene ”Transporturi 2050”, care pune accent pe extinderea rețelelor de tren între orașe și a liniilor de mare viteză.
Master Planul de transport pentru România arată, din contră, că strategia vizată este reducerea rețelei feroviare, considerându-se că cererea în cazul mersului cu trenul este mult sub ofertă, în condițiile în care banii disponibili nu sunt oricum suficienți pentru întreținerea întregii infrastructuri feroviare.
Datele arată că România a pierdut peste 2.000 de kilometri de șine de cale ferată din 1990 și până acum.
Strategia de transport întocmită de Comisia Europeană are ca scop scăderea emisiilor de carbon generate de sectorul transporturilor cu 60% până în 2050, obiectiv pentru care călătoriile cu trenul trebuie favorizate.
Astfel, planul prevede ca până în 2050, majoritatea operaţiunilor de transport de călători pe distanţe medii (până în 300 de kilometri) să se efectueze pe calea ferată.
Obiectivul mediu, pentru 2030, este ca jumătate dintre deplasările persoanelor pe distanțe medii să fie efectuate cu trenul.
De asemenea, Comisia Europeană îşi propune realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză, liniile care permit rularea la viteze de peste 160 de kilometri la oră urmând să-și tripleze lungimea din prezent la nivel UE.
Strategia Comisiei pune accent și pe menținerea și extinderea unei rețele feroviare dense în fiecare stat membru, pentru ca cetățenii să poată renunța la deplasarea cu automobilul atunci când călătoresc la distanțe mici sau medii față de orașul lor.
Master Planul României pentru transport, însă, arată că rutele feroviare ar trebui reduse, deoarece operarea acestora nu este profitabilă.
Datele arată că trenurile acoperă doar 20% din transportul total de persoane efectuat în România.
Potrivit unui document de sinteză al Master Planului, 90% din traficul feroviar din România se desfășoară pe doar 54% dintre rute, aproape jumătate dintre căile ferate fiind, practic, inactive.
Documentul mai arată că bugetul anual pentru întreținerea sistemului de căi ferate este insuficient, motiv pentru care infrastructura se află într-un proces de degradare.
”Resursele totale utilizate anual în mod real pentru întreţinere şi reparaţii capitale se situează la un nivel cu 40% mai mic decât nivelul necesar unui regim de întreţinere normal pe întreaga reţea aflată în exploatare”, se arată în sinteza Master Planului.
Potrivit documentului, costurile reabilitării căilor ferate din România s-ar ridica la 800 de milioane de euro pe an, în condițiile în care 9.000 de kilometri de căi ferate au nevoie de reparații. În fiecare an, ies din garanţie în medie 370 de kilometri de cale ferată.