Dezvăluiri despre persoanele care au intrat în arhiva SIPA, după zece ani de la desființarea serviciului secret al Justiției, condus de foști ofițeri ai Securității

Primele informații despre persoanele care au intrat în arhiva fostului Serviciu Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) ar putea fi date joi, de ministrul Justiției, Tudorel Toader, după zece ani de la desființarea serviciului secret al Justiției, condus de foști ofițeri ai Securității.

Înființat în 1991, de Mircea Ionescu Quintus, care era atunci ministru al Justiției, Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) trebuia să se ocupe doar de infracțiunile din penitenciare. Șase ani mai târziu, în 1997, ministrul Justiției de la acea dată, Valeriu Stoica, a decis ca SIPA să treacă din subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor în cea a Ministerului Justiției, motivând că astfel se va ocupe şi de protecţia magistraţilor.

Activitatea SIPA a fost marcată de scandaluri, existând la acea vreme voci care acuzau că această structură face poliție politică, este condusă de foști ofițeri ai fostei Securității, iar angajații acesteia au adunat informaţii despre viaţa privată a unor magistraţi. Din acest motiv, în 2004, SIPA a fost transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), care avea va ca atribuții doar obţinerea de informaţii din şi despre sistemul penitenciar și era obligată să raporteze Parlamentului ce activitate desfășoară, situație care nu exista anterior.

Hotărârea de Guvern prin care SIPA a fost redenumită a fost dată în 29 aprilie 2004, în mandatul lui Cristian Diaconescu la Ministerul Justiției.

Tudorel Toader: Nu demisionez de la Ministerul Justiţiei

Procurorul general prezintă date despre corespondenţa avută cu CSM şi Ministerul de Justiţie pe tema protocoalelor:…

Doi ani mai târziu, în 2006, când Ministerul Justiției era condus de Monica Macovei, DGPA a fost desfiinţată. După desfiinţare, arhiva structurii a rămas în custodia Ministerului Justiţiei, fiind depozitată în sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Deși, conform HG 127/2006, arhiva fostului SIPA trebuia inventariată de o comisie specială și predată Arhivelelor Naționale, instituțiilor din sistemul de apărare, siguranță națională și ordine publică, acest lucru nu s-a întmplat, arhiva rămânând de atunci depozitată la Administrația Națională a Penitenciarelor.

Comisia specială de inventariere a arhivei SIPA a fost însă constituită, printr-un ordin al ministrului Justiției, la începutul anului 2007, iar din aceasta au făcut parte consilierii lui Macovei, procurorul Paul Dimitriu și judecătorul Cristi Danileț.

Deși de atunci, foștii miniștri ai Justiției au spus că nu au văzut ce conține arhiva SIPA, au existat suspiciuni că informații despre magistrați din această arhivă ar fi fost copiate și folosite.

La zece ani de la desființarea fostei SIPA, ministrul Justiției, Tudorel Toader, vrea să publice lista celor care au intrat în arhiva SIPA, pentru a face astfel cunoscuți “depozitarii informaţiilor din arhivă”. Toader a calificat arhiva drept “o pată pe obrazul justiţiei române”.

„Am şi momentul, ora la care au intrat, ora la care au ieşit, ca să ştie lumea, dacă vreţi, cine cunoaşte acele adevăruri din arhivă. Eu ştiu cine a intrat. Eu nu am intrat nici pe holul arhivei. Ştiu cine a intrat. Primul pas, repet: nume, prenume şi număr de vizite, şi data, şi ora, şi minutul”, a spus ministrul Tudorel Toader, citat de News.ro.

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Ministerului Justiţiei să dea informaţii despre situaţia arhivei SIPA, cu tot ce s-a întâmplat după desfiinţarea structurii, respectiv dacă a fost inventariată, dacă au existat rapoarte și unde au fost transmise, solicitarea fiind susținută de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România.

Fostul ministru al Justiției Monica Macovei susține că trebuie să fie desecretizate toate documentele din arhiva fostulului SIPA, pe modelul CNSAS, cu permiterea studierii propriului dosar, și să fie prezentate ordine de ministru, ordine ale conducerii SIPA/DGPA, hotărâri de guvern, note de fundamentare, procesele verbale de închidere a unor inventarieri, începând de la înfiinţare şi până în prezent, precum și Raportul Predoiu-Chiuariu din 2008 despre acest serviciu.

“Nu am primit nicio informaţie din arhiva DGPA/SIPA, nu am primit niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am văzut niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am copiat niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am sustras niciun dosar din arhiva DGPA/SIPA, nu am copiat şi distrus niciun hard-disk, nu am dat nimănui ordin să sustragă, să distrugă, să copieze vreun dosar din arhiva DGPA/SIPA sau hard-disk”, spune Macovei.

Fostul ministru al Justiţiei din perioada 2008 – 2012, Cătălin Predoiu, spune că, în mandatul său nu s-a intrat în arhiva SIPA, care a rămas sigilată în cei patru ani. El a precizat că pentru ce s-a întâmplat până în 2008, a cerut Comisiei Chiuariu un raport, pe care l-a trimis atunci la CSAT.

Senatoarea PNL Iuliana Scântei, fostă membră în comisia de verificare a arhivei SIPA în mandatul de ministru al lui Tudor Chiuariu, susține că niciun membru al comisiei nu avea acces singur în arhivă, ci trebuia mereu însoţit de un coleg, lucru care nu era însă valabil şi în cazul comisiei de verificare de pe vremea Monicăi Macovei, potrivit News.ro.

“Comisia a fost desemnată prin ordin de ministru şi doar membrii Comisiei, împreună, participau în sesiunile săptămânale pe care ni le-am stabilit, conform calendarului, cu atribuţii specifice, deci nu intra nimeni singur, iar codurile de acces, sub formă de chei sau cartele de acces, erau distribuite între mai mulţi membri ai comisiei, astfel încât să nu existe suspiciunea că ar merge cineva în mod individual”, spune Iuliana Scântei, precizând că în urma activităţii comisiei a fost întocmit un raport care a consemnat nereguli şi a venit cu propuneri.

Raluca Prună, care a deținut portofoliul Justiției în Guvernul Cioloș, spune că arhiva SIPA neinventariată de 10 ani a generat „mituri urbane”, iar pentru a nu apărea “o dată pe an vreun andronic care ţipă că ceva e putred în Danemarca şi că de vină e SIPA”, aceasta nu trebuie „arsă“, ci inventariată. Fostul ministru al Justiției susține că nu a putut promova o hotărâre de guvern pentru a inventaria documentele depozitate de ANP pentru că CSM nu a dat aviz, Înalta Curte de Casație și Justiție nu voia să prezideze comisia de inventariere, iar asociațiile de magistrați au cerut public retragerea proiectului.

Evenimentul Zilei a scris că parte din arhiva SIPA – care ar conţine de la 10.000 de dosare până la 21.000 de documente, inclusiv 3.000 de dosare ale magistraţilor – a fost copiată, iar unele documente au fost sustrase şi chiar distruse în timp ce arhiva era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, formată din judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul DNA Paul Dumitriu.

În urma acestor informații, Cristi Danileț a depus o sesizare în care cere procurorilor să facă cercetări, după ce Dan Andronic a vorbit despre sustragerea sau copierea unor documente clasificate, la care el a avut acces în 2007, când era consilier al ministrului Justiţiei și primise sarcina să investigheze arhiva SIPA, pentru a stabili destinaţia documentelor depozitate în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

“Precizez că nu am sustras, copiat, stocat, dezvăluit informaţii cuprinse în notele consultate de mine din arhiva SIPA, nici în scris, nici oral sau sub orice altă formă”, spune Danileţ.

Judecătorul Cristi Danileț a mai arătat, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Justiţiei, că acele documente din arhiva SIPA care conţin zvonuri, bârfe, scenarii legate de magistraţi trebuie „inventariate, separate şi topite”, pentru a nu deveni “instrumente de ameninţare sau batjocorire a judecătorilor şi procurorilor, indiferent că sunt în funcţie sau care şi-au încetat deja activitatea” și a se pune astfel punct activităţii de control a carierei magistraţilor „de către factori politici şi servicii secrete din perioada 1997-2004″.

Danileț susține că magistraţii au fost spionaţi, probabil controlaţi și şantajaţi prin fostul SIPA, un serviciu secret militarizat care ar fi trebuit să se ocupe doar de faptele ilegale din penitenciare, dar a ajuns „un episod urât în istoria justiţiei româneşti”. El a precizat că arhiva SIPA depozitată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi sigilată de comisia din care a făcut și el parte, conține „aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, inclusiv a magistraţilor”.

SIPA a fost condus de ofiţeri ai fostei Securităţi

Directorii SIPA au fost ofițeri ai fostei Securități, iar unii dintre aceștia au fost deconspiraţi de către CNSAS că au făcut poliţie politică. De asemenea, în SIPA au fost angajaţi zeci de ofiţeri de Securitate, potrivit News.ro.
Unul dintre directorii SIPA a fost generalul Marian Ureche, care înainte de 1989 a fost colonel de Securitate. În aprilie 2002, postul de radio “Europa Liberă” l-a nominalizat pe Marian Ureche printre cei care, înainte de 1989, au spionat statele NATO. Marian Ureche a mai fost acuzat, printre altele, că s-a ocupat şi de urmărirea lui Ioan Petru Culianu.

După căderea regimului comunist, Marian Ureche a fost detaşat la Şcoală SRI de la Băneasa, unde erau pregătiţi viitorii ofiţeri SRI. În anul 1993 Ureche a fost coautor al volumului “Serviciile Secrete”, în care era elogiată fosta Securitate, volum care a devenit manual de studiu la Şcoală SRI.

Conform relatărilor presei, Marian Ureche a ajung la conducerea SIPA în 2001 în baza recomandării primite din partea SRI şi la propunerea ministrului justiţiei Rodica Stănoiu, dovedită la rândul ei că fiind colaborator al Securităţii comuniste.

Un adjunct al SIPA a fost generalul Dan Gheorghe, la rândul sau fost ofiţer de Securitate, care după înfiinţarea SRI a fost numit şeful Brigăzii antiteroriste din cadrul SRI.

Un alt adjunct al SIPA a fost colonelul Marian Anghel Desculţu, trecut în rezervă în 2002, cu gradul de general de preşedintele Ion Iliescu. Descultu a fost ofiţer la Direcţia a IV-a a Securităţii Statului şi, la rândul sau, a fost deconspirat de către CNSAS că a făcut poliţie politică.

Comisia Europeană arăta, într-un raport de evaluare din 2004, din cadrul procedurilor de aderare a României la Uniunea Europeană, că “SIPA este lipsit de transparenţă şi responsabilitate şi s-a raportat că a fost implicat în comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului în închisori şi influenţarea sistemului judiciar”.