Activitate blocată în primării și consilii județene. Aproximativ 200.000 de funcționari din administrația locală opresc activitatea pentru o zi, nemulțumiți de proiectul Legii salarizării

Aproximativ 200.000 de angajați din primării, consilii județene și din unitățile subordonate opresc activitatea miercuri, nemulțumiți de proiectul Legii salarizării, care în forma actuală ar duce la scăderea salariilor în administrația locală.

Președintele Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, a declarat, pentru Vocea.biz, că angajații din administrația publică nu au renunțat la protest după ce proiectul Legii salarizării a fost adoptat în Senat și trimis Camerei Deputaților, pentru că forma actuală a actului normativ, fără o grilă de salarizare pentru administrația publică, nu va duce la o creștere a veniturilor acestora.

Sebastian Oprescu a spus că miercuri vor protesta prin oprirea activității aproximativ 200.000 de funcționari publici și personal contractual din primării, consilii județene și din unitățile subordonate.

Liderul SNFP a mai spus că, după protestul de miercuri, va urma, săptămâna viitoare, un miting la Palatul Parlamentului, luni sau marți, respectiv în ziua în care proiectul Legii salarizării unitare va fi discutat la Comisia de muncă din Camera Deputaților. Oprescu a precizat că la miting sunt așteptați să participe peste 10.000 de angajați din administrația publică locală.

Sporuri pentru administraţia locală de până la 15% pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă

Vasilescu: Legea salarizării intră în vigoare de la 1 iulie. În administraţia locală trebuie negociate cu…

„Ministrul Muncii nu acceptă să stea de vorbă cu noi, ea hotărăște dacă va fi grilă de salarizare pentru administrația publică locală și tot ea hotărăște dacă vor crește sau nu salariile pentru această categorie”, a mai spus Sebastian Oprescu.

Protestele vor continua joi, când vor opri activitatea angajați din primării și consilii județene care sunt afiliați Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA).

Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație, Valer Suciu, a declarat, pentru Vocea.biz, că sindicaliștii FNSA au decis să intre în grevă japoneză joi, toată ziua.

Sindicatele din administrația publică locală care au anunțat protestele – SNFP, Federația Națională a Sindicatelor din Administrație, Alianța Națională a Sindicatelor din Administrație ”Sed Lex” și Federația Sindicatelor Proadministraţie – spun că sunt nemulţumite că în proiectul Legii salarizării nu a fost inclusă și o grilă de salarizare pentru angajații din administraţia publică locală.

În urmă cu o săptămână, zeci de mii de angajați din direcţiile de finanţe publice și din vămi au protestat, reclamând că noua Lege a salarizării unitare, în forma propusă, va duce la scăderea salariilor angajaților din administrația locală. La protestul spontan declanșat de angajații din finanțe publice din mai multe județe, care au oprit mai multe ore activitatea, s-au alăturat și angajații din vămi, care au protestat prin ”exces de zel” și au controlat amănunțit toate maşinile ce au trecut prin punctele de frontieră. Un protest a avut loc atunci și în fața sediului Ministerului Finanţelor Publice, unde au fost câteva sute de oameni.
Cu ce prevederi a plecat Legea salarizării de la Senat la Camera Deputaților

Legea salarizării unitare a fost adoptată marți de senatori și trimisă la Camera Deputaților, care va decide forma finală ce va fi transmisă spre promulgare.

Amendamente la proiectul Legii salarizării pot fi depuse până în 29 mai, iar Comisia de muncă a Camerei Deputaților trebuie să depună raportul până în 6 iunie.

Forma Legii salarizării adoptată la Senat este cea propusă de Comisia de muncă, după amendarea propunerii legislative criticate de PNL, PMP și USR.

Printre amendamente admise, potrivit raportului comisiei citat de Agerpres, se numără majorarea cu 25% a indemnizațiilor aleșilor locali care implementează proiecte din fonduri europene, rectificarea schemei de salarizare a funcționarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcționarilor din administrația centrală, stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde sau salarii de funcție acordat pentru militari și polițiști și acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Senatorii au mai decis majorarea cu o unitate a coeficientului folosit pentru calculul indemnizației primarilor și viceprimarilor de orașe, astfel că aceștia vor primi lunar între 7.250 și 13.050 de lei brut, în funcție de numărul de locuitori ai unității teritoriale administrate. Doar coeficientul folosit la calculul indemnizației brute a primarului general al Capitalei a rămas neschimbat de 9,7, pentru că dacă ar fi fost majorat la 10,7 edilul șef ar fi avut o indemnizație similară vicepremierului.

Comisia de muncă din Senat a mai stabilit că “funcționarii publici din serviciile deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Mediului beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 15% din salariul de bază”.

Un alt spor de 10% din salariul de bază a fost acordat personalului de specialitate implicat în finalizarea procesului legislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, aparatului de lucru al Parlamentului și Președinției, Consiliului Legislativ.

Personalul Agenției Naționale de Integritate care are acces la documente și informații clasificate beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază.

Și salariile directorului administrativ și ale secretarului-șef din universități au fost majorate, astfel că directorul general administrativ al universității va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, ocupând a treia poziție în grilă după rector și prorector. În forma inițială a propunerii legislative, directorul general administrativ al universității ocupa a șasea poziție în grilă. De asemenea, actul normativ prevede că salarizarea președintelui Senatului Universității se va face la nivel de rector, iar secretarul șef al universității va avea un salariu egal cu al prodecanului.

Ce spune ministrul Muncii despre proiectul Legii salarizării

Criticată de opoziție, care a acuzat faptul că inițiatorii nu au prevăzut impactul bugetar și nici sursele de finanțare, iar actul normativ ar putea declanșa o serie de procese în instanță din cauza nemulțumirii anumitor categorii, ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a susținut că impactul bugetar este de 32 miliarde de lei până în 2020, și de 43 de miliarde până în 2022. Ea a mai spus că legea era necesară și corectează disfuncționalitățile din sistem, în condițiile în care, în prezent, există diferențe majore între persoane care au aceeași pregătire și vechime în muncă, precum și între nivelul salariilor de la baza primaidei și cele de la vârf.

Vasliescu a mai spus că se păstrează toate sporurile existente pentru toate familiile ocupaționale, iar articolul care prevedea înghețarea pensiilor și care a stârnit controverse a fost eliminat de comisie.

“Singura modificare de structură s-a făcut la administraţia publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare şi administrative în sensul că se dă o limită minimă – salariul minim pe economie – şi una maximă – salariul viceprimarului sau vicepreşedintelui de consiliu judeţean, al căror coeficient apare în lege. Urmează ca salariile să fie stabilite în funcţie de nomenclator şi ierarhie de către consiliile judeţene şi locale, prin hotărâri de consilii judeţene şi consilii locale. Atenţie, nu de primari sau de către preşedinţii de consilii judeţene, ci de consilii locale şi judeţene! Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor şi Comunelor au salutat decizia ca prim pas spre descentralizare şi autonomie locală autentică”, a precizat ministrul Muncii.

Președintele Klaus Iohannis a spus că legea necesită îmbunătățiri și că sindicaliștii au dreptate să fie nemulțumiți.