Facebook l-a blocat pe jurnalistul de investigație Matthew Caruana Galizia, după ce acesta a scris patru postări în care devoala mai multe ilegalități efectuate de către premierul Maltei,
Joseph Muscat, șeful cancelariei sale – Keith Schembri și ministrul Energiei, Konrad Mizzi, scrie The Guardian.
Cenzura vine în contextul în care scandalul Panama Papers a dus la o adevărată criză în interiorul țării mediteraneene, iar acum alegeri anticipate sunt programate pentru data de 3 iunie.
Matthew Caruana Galizia a publicat pe Facebook patru postări în care își susține acuzațiile cu fotocopii ale documentelor Panama Papers.
În paranteză fie spus, el a făcut parte din consorțiul de jurnaliști care anul trecut a mediatizat scandalul Panama Papers și care a câștigat premiul Pulitzer.
Postările acestuia au fost scrise în malteză și vine după ce documentele din Panama Papers au arătat că Schembri și Mizzi aveau companii-paravan în Panama.
Dar în luna aprilie, Daphne Caruana Galizia, mama lui Matthew Caruana Galizia și la rândul ei ziarist de investigație, a descoperit un al treilea offshore care i-a aparținut soției premierului Muscat și care ar fi fost folosit pentru o serie plăți.
Muscat și soția sa au negat acuzațiile, dar au afirmat că aceasta nu a adus dovezi și au acuzat-o pe jurnalistă de defăimare în instanță. Decizia sa de a o da în judecată a fost aspru criticată de către Uniunea Europeană a Jurnaliștilor.
De asemenea, a fost dată în judecată și de către Mizzi and Schembri.
Între timp, în data de 7 mai, Matthew Caruana Galizia – fiul acesteia, a început propria investigație asupra Panama Papers, datele fiind publicate pe Facebook cu hastag-urile #FattiKorotti și #CorruptionFacts. Postările includ scanări ale documentelor, inclusiv pașapoarte sau documente bancare, conturi și scrisori.
Numai că în data de 16 mai, acesta a fost suspendat de pe Facebook pentru 24 de ore, iar cele patru postări ale sale despre corupția Guvernului au fost șterse.
Ceea ce mai departe pune sub semnul întrebării atitudinea Facebook. Aceasta a argumentat că postările au fost șterse pentru că postările includeau date personale, care nu pot fi publicate fără acceptul părții în cauză, potrivit termenilor de utilizare a Facebook. Numai că nimeni nu își dă acordul pentru așa ceva când știe că este investigat. Iar o investigație fără dovezi este acuzată de minciună.
Facebook este un adevărat paradox din punctul de vedere al jurnalismului: pe de o parte anul trecut a fost implicată într-un scandal după ce a șters o fotografie a unui copil vietnamez gol care se refugia de un atac cu napalm, motivând prin goliciunea acestuia, iar pe de altă parte refuză cu obstinență să șteargă știrile false și postările extremiste și jihadiste.
Deja un comitet al Parlamentului Marii Britanii a recomandat instituirea de amenzi usturătoare pentru acest lucru, iar în Germania există propunerea unor amenzi de 50 de milioane de euro pentru acest lucru.
De asemenea, există și partea cealaltă a monedei: Thailanda a cerut Facebook eliminarea postărilor în care este criticat regele. Acestea sunt ilegale, iar Thailanda are pedepse drastice cu închisoarea de la 3 la 15 ani pentru ”crimele de lesmajestate”, adică pentru cei care critică regele, regina, moștenitorul sau regenții.
Facebook nu este singura companie de tehnologie cu astfel de probleme de cenzură: Apple a respins în anul 2009 aplicația unui caricaturist de la SFGate.com, site-ul de internet al San Francisco Chronicle. Reprezentanții Apple argumentau atunci că pot fi respinse aplicațiile considerate obscene, pornografice și defăimătoare. Mark Fiore era câștigător de premiu Pulitzer, iar cazul său a ajuns în atenția lui Steve Jobs, căruia i-a scris un utilizator.