Preşedintele iranian Hassan Rohani, care candidează vineri într-un scrutin prezidenţial crucial în privinţa politicii sale de deschidere, a aflat cu surprindere vestea bună că, în pofida unei retorici ostile, Statele Unite au decis să prelungească relaxarea sancţiunilor pe care le-au impus Iranului, relatează AFP potrivit news.ro.
Această decizie, anunţată miercuri, de continuare a politicii precedentei administraţii americane în vederea unei ridicări treptate a sancţiunilor, în cadrul acordului în dosarul nuclear, era foarte aşteptată, mai ales de către Rohani şi Guvernul său.
Preşedintele în exerciţiu a consacrat cea mai mare parte a primului său mandat de patru ani negocierilor nucleare şi încheierii acestui acord cu marile puteri, care a permis Iranului să iasă un pic din izolare şi să atragă investiţii străine.
Acest acord, încheiat în iulie 2015 şi care a intrat în vigoare în ianuarie 2016 este menit să garanteze natura strict paşnică a programului nuclear iranian, în schimbul unei ridicări parţiale a sancţiunilor internaţionale.
Triumfalismul nu avea însă vreo miză joi la Teheran, unde purtătorul de cuvânt al diplomaţiei a insistat asupra impunerii unor noi sancţiuni americane, legate de programul rachetelor balistice iraniene, un semn al animozităţii persistente între cele două ţări.
În opinia purtătorului de cuvânt Bahram Ghassem, decizia impuneri acestor sancţiuni ”unilaterale şi ilegale” reduce ”rezultatele pozitive şi aplicarea” acordului în dosarul nuclear de către Washington.
El a denunţat ”reaua voinţă” a Statelor Unite şi a dat asigurări că ţara sa intenţionează ”să-şi continue programul în domeniul rachetelor” balistice convenţionale, fără focoase nucleare. ”Este dreptul nostru absolut să ne dezvoltăm capacităţile de apărare”.
Iranul va aplica măsuri de reciprocitate împotriva întreprinderilor şi cetăţenilor americani acuzaţi ”de încălcări flagrante ale drepturilor omului” prin susţinerea lor faţă de Israel şi a unor ”grupări teroriste” din Orientl Mijlociu, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Relaţiile între Washington şi Teheran, care şi-au întrerupt legăturile diplomatice la câteva luni după Revoluţia islamică din 1979, continuă să se degradeze de la venirea la putere a preşedintelui Donald Trump, în ianuarie.
Trump a catalogat acordul în dosarul nuclear încheiat de către predecesorul său Barack Obama drept unul dintre ”cele mai rele” pe care le-a văzut vreodată şi a impus noi sancţiuni Iranului, pe care-l acuză că susţine mişcări ”teroriste”, de atentate la drepturile omului şi din cauza programului său balistic.
Însă el nu şi-a pus în practică promisiunea electorală de a ”rupe” acordul după ce avea să fie ales.
Acest text ar putea să fie în beneficiul întreprinderilor americane, aşa cum este pentru una dintre ele, constructorul de avioane Boeing, care a reuşit să vândă 80 de avioane Iranului de la relaxarea sancţiunilor.
Vineri, alegerile prezidenţiale din Iran vor fi hotărâtoare pentru viitorul preşedintelui moderat Rohani şi politica sa de deschidere faţă de lume.
El îl va înfrunta pe un conservator religios, Ebrahim Raisi, care a acuzat ”slăbiciunea” negociatorilor iranieni în acordul nuclear.
Potrivit lui Raisi, concesiile făcute marilor puteri – Statele Unite, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – au fost prea importante, iar Iranul a obţinut doar puţine avantaje.
Însă el nu a pus în discuţie acest text, cu care a fost de acord liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, al cărui apropiat este.
Scrutinul, în care sunt chemaţi să-şi exprime opţiunea 56,4 miliaone de alegători, are loc cu o zi înainte de vizita, sâmbătă, a lui Donald Trump în Arabia Saudită, marele rival regional al Iranului.