Orașe magnet. Sfaturile unui specialist de la Banca Mondială pentru transformarea orașelor românești – FOTO

Calitatea vieții joacă un rol crucial pentru economia unei țări, dată fiind corelația calitate a vieții – resursă umană – dezvoltare economică. În ciuda faptului că orașele românești au cunoscut cea mai rapidă creștere din UE, este nevoie de mai multă muncă în ceea ce privește orașele secundare. Asta pentru că, în fiecare țară din UE, performanța economiei naționale urmează foarte îndeaproape performanța orașelor secundare, indiferent de performanța orașelor capitală. Ca atare, o economie națională puternică are nevoie de orașe secundare puternice.

De multe ori acest lucru reprezintă o provocare imensă pentru administrațiile locale; există zone unde se înregistrează scăderi demografice drastice iar atragerea populației active și bine pregătite pare a fi un demers aproape utopic. Iar acesta este doar unul dintre aspecte.

Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială a prezentat recent, la Cluj-Napoca, un raport realizat printr-o colaborare între Banca Mondială și Comisia Europeană pentru regândirea politicii de dezvoltare regională 2021 – 2027. Specialistul a prezentat și o serie de măsuri care pot fi luate de către orașele românești pentru a atinge o calitate superioară a vieții, lucru care duce la o bună performanță a economiei naționale.

“Primarii vor fi mai importanți pentru dezvoltarea României decât un prim-ministru sau un președinte și trebuie avut în vedere faptul că orașele sunt motoare ale economiilor naționale”, a ținut să explice Marcel Ionescu-Heroiu.

OMC, FMI şi BM vor o reformare a reglementărilor în domeniul comerţului internaţional

Teodorovici, despre renunţarea la proiectul cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic – Braşov: Într-un proiect nu…

Orașele din România, fără politici de dezvoltare și programe de investiții

În Uniunea Europeană (UE), 28 orașe capitală și 228 orașe secundare adună la un loc 23% din populația Uniunii și generează 63% din PIB-ul total.  Mai mult, aceste orașe au contribuit 64% la creșterea PIB-ului UE între 2000 și 2013. Aceste orașe sunt motoarele de creștere ale economiilor din UE.

Orașele sunt și motoare ale economiilor regionale; în România cele mai mari zone urbane funcționale sunt și cele mai productive.

“Am analizat centrele urbane cele mai importante din România, respectiv cele 40 de reședințe de județ și am văzut un trend identic. Zona urbană principală e, practic, motorul economic principal. De exemplu, zona urbană a Clujului adună în jur de 18% din populație și generează 36% din output-ul economic. Există un beneficiu clar pentru concentrare demografică și concentrare economică. La Iași, 13% din populație generează 34% din output. Acestea sunt, practic, motoarele de creștere economică și pentru ele este nevoie de politici publice integrate, de la infrastructură metropolitană, la investiții în calitatea vieții, la un program de investiții național. Orașele din România nu au o politică de dezvoltare urbană și nici program de investiții”, a declarat Marcel Ionescu-Heroiu.

4 poze | Vezi galeria

La nivel de județ se întâmplă la fel; județele cele mai urbanizate sunt cele mai dezvoltate, nu există nici măcar o dihotomie între urban și rural.

La nivel de localitate, satele sau localitățile care s-au dezvoltat cel mai repede sunt cele din jurul unui centru urban dinamic. Un oraș cu potență ajută restul teritoriilor, zona de vest a țării fiind mai bine dezvoltată decât estul și sudul României.

Orașele românești, cea mai rapidă creștere din UE

Orașele românești au cunoscut cea mai rapidă creștere din UE. Este vorba de Timișoara, București, Cluj-Napoca, Craiova, urmate de Sofia, Brașov, Iași, Constanța, Bratislava. Orașele românești sunt sursa performanței foarte bune a economiei românești în ultimii ani. Practic, atunci când se vorbește despre performanța economiei românești, se vorbește despre performanța acestor orașe. Dacă ele nu funcționează bine, nici economia românească nu o va face.

Orașele capitală au fost primele beneficiare ale dezvoltării economiei. În mare parte, orașele capitală din Europa de Est le-au ajuns din urmă pe cele din Europa de Vest.

4 poze | Vezi galeria

Bucureștiul, orașul capitală cu cea mai rapidă creștere din Europa

Un lucru prea puțin știut este acela că Bucureștiul este orașul capitală cu cea mai rapidă creștere din Europa.

PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de patru ori din 2000 până în 2013. În momentul de față, PIB-ul e mai mare decât cel al Romei, Madridului, Atenei, Berlinului și Lisabonei. Practic, toate capitalele din Europa de Est concurează, oarecum, cu cele din Vest.

Orașele secundare, rămase puțin în urmă

În România există șapte capitale regionale, considerate poli de creștere. Însă orașele secundare au rămas în urmă, spre deosebire de acestea. Dacă orașele capitală au luat-o deja bine în față, orașele secundare trebuie ajutate să crească.

Performața orașelor secundare merge foarte aproape cu performanța economiei naționale. O economie națională e la fel de performantă ca orașele sale secundare. Iar dacă Cluj-Napoca, Timișoara, Iași nu performează bine, nici economia națională nu o va face. Acestea sunt motoarele dezvoltării regionale.

“Cu excepția Portugaliei și Greciei, orașele secundare din Europa de Est sunt la “coada” clasamentului. Interesant este că, în România, orașele secundare au, la fel, cel mai rapid ritm de creștere. PIB-ul pe cap de locuitor aproape s-a triplat între anii 2000  și 2013, iar orașele noastre secundare au PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât orașele secundare din Ungaria și Croația”, a precizat expertul.

Dezvoltarea unei țări se produce în etape, completează acesta. Primul pas în acest sens îl reprezintă accesul la piețe suficient de mari. Orașul cel mai mare este de obicei primul beneficiar al infuziunii de capital și dezvoltare din piețele mari, urmat de orașele secundare cele mai mari, apoi, orașele secundare mai mici.

În etapele inițiale, orașul capitală e primul beneficiar al dezvoltării, acesta fiind și locul pe care se concentrează investitorii. Acest gen de orașe se dezvoltă, uneori, în ciuda administrației locale.

Dacă flow-ul către orașul primar e relativ direct, atunci când se ajunge la orașele secundare, există șansa ca parte din afluență să se răsfrângă, să se piardă. În acest context, rolul politicilor publice este să se asigure că acest lucru nu se întâmplă.

Apoi, 37% din output-ul economic este generat tot de zona semi-urbană. La fel poate fi gândită infrastructura care să ghideze, oarecum, dezvoltarea orașului. De exemplu, orașele care au un aeroport sunt mai ușor accesibile.

4 poze | Vezi galeria

Care sunt cele mai performante orașe secundare din România

Cele mai performante orașe secundare din România sunt cele care au atras cei mai mulți oameni. Un astfel de oraș oferă un cumul de factori: mediul economic dinamic și vibrant, locuri de muncă bine plătite, o calitate bună a vieții, educație, servicii specializate de sănătate – lucru relevant în contextul demografic și al îmbătrânirii populației.

Zonele urbane funcționale care au atras cei mai mulți migranți între 2001 și 2011 sunt: Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Brașov, Ploiești, Pitești, Oradea și Arad. Municipiul Cluj-Napoca a atras mai multă lume, dar, la nivel de zonă urbană funcțională, Timișoara îl depășește.

“Motivul pentru care aceste prime trei orașe au performat este dat de existența universităților. Acestea au un rol strategic pentru performanța unei economii locale, ele asigură, în contextul îmbătrânirii populației, un flux constant de oameni tineri și bine pregătiți. Iar pentru a-i face să rămână, la nivel local, este nevoie de politici publice”, explică reprezentantul Băncii Mondiale.

Factorii relevanți pentru migrație sunt: venitul pe cap de locuitor, respectiv dinamismul economic, salariul mediu, numărul de studenți – acesta fiind motivul pentru care, în viitor, municipiul Iași o va duce mai bine decât Constanța sau Brașov, investițiile pe cap de locuitor și distanța față de București, apreciază specialistul.

Mediul universitar din zonele apropiate Bucureștiului, respectiv Craiova, Constanța, Ploiești, Brașov, nu sunt centre universitare foarte bine dezvoltate. Pentru ele, apropierea de București a atrofiat, oarecum, mediul academic pentru că atât profesorii cât și studenții tind să se îndrepte  spre centrul universitar cu un prestigiu mai ridicat, în acest caz, Bucureștiul.

Trendul în privința migrației s-a schimbat

Potrivit unui chestionar aplicat la nivel naţional în perioada martie – aprilie 2017 pe un eşantion de 1.250 de respondenţi, 18% dintre persoanele chestionate, echivalentul a 2,4 milioane de oameni  au precizat că vor să se mute în altă locație, iar 66% vor să facă acest lucru în România, nu în străinătate.

Dacă între 1990 și 2011 au existat 5 milioane de migranți, din care 3 milioane au plecat afară, trendul s-a schimbat.

Întrebați unde s-ar muta, marea majoritate a răspuns că vor să se mute la oraș, nu la țară. În acest sens, în topul preferințelor se află: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța, Sibiu, Iași, Oradea, ca orașe în care subiecții ar dori să locuiască.

Întrebați în ce oraș ar fi dispuși să se mute, peste 15% au ales Clujul, urmat de București, Timișoara și Brașov.

Cei intervievați și-ar muta domiciliul pentru locul de muncă, calitatea vieții, educația și serviciile de sănătate.

Aproape peste tot, inclusiv în orașe mai mici, precum Slobozia sau Călărași calitatea veiții a fost primul motiv dat de intervievați. Practic, ei vor să migreze către un centru urban care arată bine.

Cluj-Napoca, cel mai atractiv oraş secundar în funcţie de Indicele de Magnetism

Cluj-Napoca se situează pe primul loc în România, fiind cel mai atractiv oraş secundar în funcţie de Indicele de Magnetism care ia în considerare venitul firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu, numărul de student și investiţiile pe cap de locuitor.

Avantajul Clujului este că are un sector privat și o societate civilă foarte activă care duc mai departe greul dezvoltării orașului. Un mare plus este implicarea societății civile și crearea de comunități. Prin acestea oamenii se adună în jurul unui proiect prin care se sprijină comunitatea. Un alt plus amintit de reprezentantul Băncii Mondiale este faptul că municipiul este orașul din Europa cu cea mai mare creștere a traficului aeroportuar, în primul trimestru acesta crescând cu 60%.

Clujul atrage mulți oameni tineri și foarte bine pregătiți din alte centre urbane, precum Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița, Tîrgu-Mureș, Alba-Iulia, în timp ce Timișoara atrage oameni pe profil industrial din zone mai mult rurale. Din punct de vedere al performanței la nivel local, în Călărași, de exemplu, zona de atracție e foarte mică, și, în mare parte, populația este îmbătrânită.

Există, deci, o zonă limitată de a atrage oameni, iar cei care, totuși, vin,  nu sunt cei care asigură competitivitate. Și atunci, spune expertul, primarii din aceste zone trebuie să se gândească ce pot să facă pentru a fi mai performanți. Optime ar fi colaborările cu centre urbane mai mari, și gândirea la nivel de rețea, așa-numitele “sisteme de orașe”, fiind nevoie, în acest caz, de o viziune globală, nu de una la nivel miopic, care să vizeze strict primăria.

Însă, se întreabă specialistul, de unde știm că acești oameni vor trăi mai bine dacă se mută la oraș? Practic, în aproape toate regiunile zonele urbane funcționale (ZUF) au un indice al dezvoltării umane locale peste media regional. Deci, un om care se mută dintr-o zonă din afara unei ZUF către o zonă ZUF are, automat, un standard de viață mai ridicat. Deci, se mută de la rău la mai bine.

Cu cât un ZUF are o zonă mai mare de atragere a migranților, cu atât are un potențial de dezvoltare mai mare, deoarece are acces atât la un număr mai mare de oameni, cât și la un grup mai divers.  ZUF-urile cu cele mai mari zone de atragere a migranților au reușit să atragă oameni mai tineri, mai bine educați și cu experiență mai mare.

3 poze | Vezi galeria

Ce pot face polii regionali Cluj-Napoca, Timișoara, Iași pentru a fi mai atractivi

Marcel Ionescu-Heroiu a oferit o serie de soluții care pot face ca orașele din România să devină mai atractive. În cazul polilor regionali – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași –  este nevoie de:

Întărirea universităților și a legăturii acestor cu sectorul privat – universitățile asigură un flux constant de oameni tineri și bine pregătiți către aceste orașe.

Întărirea sectorului privat – un sector privat dinamic și atragerea de noi investitori cu valoare adăugată ridicată pot oferi absolvenților oportunități profesionale.

Calitatea vieții – acesta fiind unul din principalele motive pentru a se muta într-un nou oraș.

Clustere – firmele și experții preferă proximitatea față de firme și experți ce lucrează în același domeniu.

Conectivitate – o bună conectivitate e importantă pentru o performanță mai bună a firmelor locale și înlesnește influxul de oameni.

Planificare spațială metropolitană – pentru a gestiona și coordona mai bine dezvoltarea zonei.

Cooperarea cu alte instituții publice, sectorul privat și societatea civilă.

Cum pot deveni mai atractivi polii pan-județeni

Există soluții și pentru polii pan-județeni – Constanța, Brașov, Ploiești, Pitești, Oradea, Arad, Sibiu, Târgu Mureș și Craiova. Marcel Ionescu-Heroiu enumeră o parte dintre acestea:

Întărirea universităților, mai ales pe domenii nișă de specializare – universitățile pot încuraja atragerea de tineri bine pregătiți.

Calitatea vieții – investițile în calitatea vieții sunt importante atât pentru atragerea de noi oameni cât și pentru atragerea turiștilor – mai mulți poli pan-județeni sunt centre turistice.

Infrastructură conectivă și transport public – toți polii pan-județeni au o dinamică metropolitană importantă, de ex. Număr mare de navetiști, și necesită astfel de infrastructură.

Planificare spațială metropolitană – pentru a gestiona și coordona mai bine dezvoltarea zonei.

Întărirea sectorului privat – cu un focus pe atragerea de noi investitori cu valoare adăugată ridicată.

Educație vocațională – pentru a răspunde mai bine nevoilor firmelor ce operează pe teritoriul lor.

Cooperarea cu alte instituții publice, sectorul privat și societatea civilă.

Soluții de atractivitate și pentru polii județeni

Polii județeni – Bacău, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Galați, Târgoviște, Suceava, Satu Mare, Focșani, Baia Mare, Târgu Jiu, Alba Iulia, Piatra Neamț, Bistrița pot fi ajutați prin:

Întărirea sectorului privat – polii județeni au un sector privat sub-dezvoltat și necesită atragerea de noi investitori și promovarea antreprenoriatului la nivel local.

Educație vocațională – un sistem de educație vocațională solid este critic pentru atragerea investitorilor.

Infrastructură conectivă și transport public – pot încuraja procesul de urbanizare a acestor zone și atragerea de oameni din mediul rural înconjurător.

Întărirea capacității de a atrage fonduri europene – fondurile europene permit finalizarea unor investiții cheie, ce ar fi greu de realizat din bugetul propriu.

Regenerare urbană a cartierelor comuniste – o intervenție necesară pentru a face acești poli mai atractivi pentru oameni.

Calitatea vieții – investițile în calitatea vieții sunt importante atât pentru atragerea de noi oameni cât și pentru atragerea turiștilor (mai mulți poli județeni sunt centre turistice).

Cooperarea cu alte instituții publice, sectorul privat și societatea civilă.

Polii locali, cu un sector privat sub-dezvoltat

Polii locali, precum Deva, Miercurea Ciuc, Zalău, Drobeta Turnu Severin, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Vaslui, Giurgiu, Botoșani, Călărași, Reșița, Slatina, Alexandria, Tulcea și Brăila, au un un sector privat sub-dezvoltat și necesită atragerea de noi investitori și promovarea antreprenoriatului la nivel local. De asemenea, e nevoie de:

Educație vocațională – un sistem de educație vocațională solid este critic pentru atragerea investitorilor.

Întărirea capacității de a atrage fonduri europene – fondurile europene permit finalizarea unor investiții cheie, ce ar fi greu de realizat din bugetul propriu.

Regenerare urbană a cartierelor comuniste – o intervenție necesară pentru a face acești poli mai atractivi pentru oameni.

Calitatea vieții – investițile în calitatea vieții sunt importante atât pentru atragerea de noi oameni cât și pentru atragerea turiștilor (mai mulți poli județeni sunt centre turistice).

Cooperarea cu alte instituții publice, sectorul privat și societatea civilă.

Calitatea vieții, “mina de aur” a societății moderne

Calitatea vieții este relevantă pentru orașele mari din România pentru că este direct legată de “mina de aur” a societății moderne. Comunitățile urbane care nu sunt capabile să rețină resursa umană de calitate au probleme evidente, deoarece puterea economică provine din această corelație.

“Problema migrației este un “trend” national, puține comunități sunt capabile să atragă această corelație calitate a vieții – resursă umană – dezvoltare economică”, a declarat prof. univ. dr. Călin Emilian Hinţea, Decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) de la UBB Cluj, care confirmă concluziile Băncii Mondiale care coincide cu  cele din analiza strategică a municipiului Cluj-Napoca realizată de FSPAC precum şi conceptul strategic referitor la calitatea vieţii.

3 poze | Vezi galeria

“Noi suntem foarte preocupați de ceea ce înseamnă dezvoltare urbană strategică și, în urmă cu 15 – 20 de ani, când lucram în acest domeniu, am observat că acest concept de calitate a vieții era oarecum relevant pentru comunități urbane mari. În ultimul timp este relevant și în comunități urbane mijlocii și mici, dar și în zona rurală. Orașele noastre se pot dezvolta numai în două moduri: fie fac ceva diferit față de competitorii lor, fie fac același lucru ca și ei, dar mult mai bine. În general, aici este lupta, provocarea cea mai mare”, a precizat acesta.