Fostul acționar al FC Dinamo Cristian Borcea a fost adus de la Jilava la Instanța supremă pentru a fi audiat în dosarul de mită al fostei judecătoare Geanina Terceanu (în prezent Teodorovici) unde a declarat, negru de supărare, că n-a avut nicio legătură cu aceasta, cu atât mai puțin un copil, așa cum aceasta a declarat în fața camerelor la ultimul termen de judecată.
„Doamna judecător a spus după două luni de arest că a fost la mine acasă, adusă de Iorgovan, unde nu am discutat despre dosar, ne-am plăcut, nu i-am oferit nicio sumă de bani. După alte două luni a spus că a fost la mine acasă, ne-am plăcut, a spus că nu cunoaște detalii din dosar că îl are de o săptămână și că i-am dat bani, dar nu pntru dosar, ci drept cadou, pentru că ne-a plăcut și urma să ne mai întâlnim. Nu ne-am văzut, nu ne-am plăcut, nu ne-am iubit, nu am avut nici copil cum a spus ultima oară în instanță! Vă dați seama, m-a întrebat familia, copiii: tată, mai ai un copil?!”, a declarat Cristian Borcea.
Fostul acționar al Dinamo a subliniat că în afara sălilor de judecată nu s-a întâlnit cu fosta judecătoare Geanina Terceanu și nu își explică de ce aceasta susține contrariul.
Borcea a spus că fosta judecătoare a relatat într-o declarație cum că ar fi trecut o cale ferată înainte de a ajunge acasă la el. În acest context, fostul acționar al Dinamo a explicat instanței că în zona în care locuia nu există nicio cale ferată. Apoi, Cristian Borcea a spus că era imposibil ca judecătoarea să vină la el acasă și să treacă neobservată de nimeni.
„La mine erau doi copii mici, o poartă de 6 metri cu o cameră de supraveghere, bone filipineze permanent, soția permanent. Cum puteam să stăm de vorbă două ore? Era imposibil să intre cineva acolo și să nu fie văzut!”, a mai spus Cristian Borcea.
La ultimul termen de judecată, pe 7 aprilie, Geanina Terceanu a fost interpelată de jurnaliști la sediul Instanței supreme. Aceștia i-au pus întrebări legate de Cristi Borcea, iar aceasta le-a răspuns ironic: „Îmi este dor de el. Am și un copil cu Borcea. Am un copil. Duceți-vă la mine la țară și vedeți, dacă tot sunteți așa de curioși. Eu vă întreb cine vă crește sau cine vă crește copilul? Vedeți câți bani am luat. Nu sunt 220.000 de euro. A trecut un an și jumătate. Nu știu ce mai vreți. O să vă iau locul la serviciu, asta o să fac”.
Pe 24 noiembrie 2016, Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.
Ioan Becali a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită, magistrații i-au anulat eliberarea condiționată, astfel că fostul impresar ar trebui să execute o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare.
Victor Becali a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită, iar pedeapsa i-a fost contopiată cu cea din Dosarul Transferurilor, rezultând o pedeapsă de 5 ani și 8 luni de închisoare.
Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.
Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorul la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.
În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că “fapta nu există”.