Dezbaterile din comisia de muncă a Senatului privind legea salarizării au debutat cu acuzații lansate de reprezentanții opoziției și ai sindicatelor care au susținut că actul normativ conține reglementări neconstituționale, va duce la o diminuare a veniturilor reale pentru anumite categorii și va ridica probleme guvernărilor viitoare în ceea ce privește pensiile de serviciu.
Senatorul PNL Carmen Hărău a criticat inclusiv procedura aleasă de actuala majoritate parlamentară, proiectul fiind elaborat de Ministerul Muncii, dar înregistrat a inițiativă legislativă a parlamentarilor social-democrați. ”Se încalcă o procedură parlamentară cu rădăcină în prevederile constituţionale. Cu logistica ministerului a fost întocmit acest proiect legislativ, a fost oferit parlamentarilor şi apare la noi în Senat ca şi proiect parlamentar. De ce nu apare ca proiect guvernamental? Nu cumva pentru că pe proiect al Guvernului ministrul Finanţelor trebuie să asume răspundere personală de sustenabilitate cu cifre? (…) Nu cifrele lipsesc? Lipseşte punctul de vedere al Ministerului Finanţelor”, a spus vicepreşedintele Comisiei de muncă, senatorul PNL Carmen Hărău, citată de News.ro.
Senatorul liberal a mai atras atenţia că în lege e vorba de amputări salariale şi că media salarizării din anumite familii ocupaţionale este lezată de proiectul de lege. De asemenea, Hărău a atras atenţia că legea lasă în sarcina viitorului Guvern situaţia pensiilor de serviciu.
”Legislaţia creează alte amputări contestabile în justiţie. Aţi evaluat, doamnă ministru, impactul pe care îl va avea suspendarea pentru anul 2023 a pensiiior de serviciu? Sau după dumneavoastră potopul! Ce se va întâmpla după 2023 când sarcina acordării acestor pensii va încărca viaţa celor care vor guverna atunci şi sper să nu aveţi cinismul că până în 2023 va mai rezolva timpul biologic problemele”, a susținut Carmen Hărău.
Și senatorii USR şi PMP au ridicat obiecţii faţă de proiectul legii salarizării.
Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a spus că abia după adoptarea legii salarizării trebuie analizată şi situaţia din sistemul de pensii. ”Pensiile militare au fost îngheţate deocamdată. Sigur că ele nu vor fi îngheţate până în 2022. (…) După ce terminăm cu salarizarea, vom intra într-o discuţie foarte aplicată pe legislaţia pensiilor din România pentru că şi acolo avem discrepanţe înfiorător de mari. Adică persoane care la ora actuală au indemnizaţia socială minimă, aşa numita pensie socială, care a ajuns acum la 520 de lei, au ajuns să fie egali cu persoane care au muncit 15 ani şi au cotizat la sistemul de stat. Este clar că trebuie să facem şi acolo corecturile pe care le-am avut şi aici”, a explicat Olguţa Vasilescu.
Liderii confederaţiilor sindicale au acuzat sporuri prea mici pentru anumite categorii, articole neconstituţionale sau probleme de interpretare a legii. Ministrul muncii, Olguţa Vasilescu, a spus că toată lumea se speria de scăderi de salarii, dar a susţinut că reducerea salariului nu se va aplica decât pentru numite persoane care au ajuns la o remuneraţie foarte mare, nu pentru categorii întregi de personal.
Preşedintele CNSLR Fărţia, Leonard Bărăscu, a criticat plafonarea prin legea salarizării a sporurilor în sistemul sanitar la doar 30% şi a cerut să se prevadă că Guvernul poate acorda, prin hotărâre, sporuri şi peste acest plafon. De asemenea, el a cerut creşteri salariale mai mari pentru categorii precum chimiştii, biochimiştii şi asistenţii medicali.
La rândul său, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a atras atenţia asupra unor inadvertenţe din textul legii care ar putea ridica, în opinia sa, probleme legate de interpretarea unitară a actului normativ de către responsabilii de resurse umane ai instituţiilor. Hossu a criticat diferenţierea prin sporuri între salariaţi, spunând că cel care trebuie să reflecte poziţia ocupată în instituţie să fie salariul de bază, în vreme ce sporurile să vină în mod ”excepţional şi conjunctural”.
”O problemă de fond de care lumea se sperie este că salariile vor fi, în plată, mai mici decât cele existente azi. Asta creează premisele unei tensiuni sociale şi va avea ca efect acţiuni mult mai ample decât cele de azi din stradă”, a mai atras atenţia Bogdan Hossu.
Dumitru Coarnă, de la Sindicatul Poliţiştilor, a susţinut că a identificat o serie de articole neconstituţionale în cadrul legii salarizării şi, de asemenea, a criticat plafonarea sporurilor, despre care a spus că, după intrarea în vigoare a actului normativ, va duce la scăderea salariilor aflate în prezent în plată.