Decretul 770 din 1966 prin care statul comunist român a interzis avortul a generat un fenomen social extrem care a avut consecințe teribile atât pentru femei, cât și pentru copiii care au ajuns în orfelinatele comuniste. Profesorul american Stephen Cutler (74 ani) de la Universitatea Vermont a studiat ani de zile efectele sociale ale generațiilor „baby-boom”, iar cazul României l-a fascinat în mod special.
Pe parcursul cercetărilor sale, a colaborat cu Universitatea din București, care l-a făcut Doctor Honoris Causa recent. Cu această ocazie, Vocea.biz a stat de vorbă cu profesorul Cutler și am aflat care este perspectiva unui cercetător american despre „baby-boom-ul” din perioada comunistă.
„Datele pe care le-am consultat despre natalitatea anilor 1950 în România arată că 4 din 5 femei optau să facă avort. Guvernul român de la vremea aceea a văzut statistica aceasta și a realizat că urmează un trend demografic negativ, motiv pentru care a interzis avortul. A fost o măsură luată brusc, anunțată pe 1 octombrie 1966. Efectul a fost un „baby-boom” care a creat o multitudine de probleme sociale și drame personale. Situația României a fost neobișnuită și foarte dramatică. În 1967 s-au născut de două ori mai mulți copii decât în 1966, iar în 1968, numărul de nou-născuți s-a dublat din nou, apoi a început să scadă”, a explicat Cutler.
El spune că efectul a fost foarte dramatic tocmai fiindcă nu a fost un fenomen natural. „Interzicerea avortului nu este o politică publică bună. Femeile trebuie să aibă opțiuni, iar avortul este una din ele și ar trebui lăsat la latitudinea femeilor”, a spus Cutler.
Însă, ceea ce îl interesează mai mult pe el din punct de vedere științific este efectul social al unui eveniment baby boom, în special atunci când generația respectivă ajunge la a treia vârstă.
„Cercetez sociologia gerontologiei (ramură a biologiei care studiază problemele biologice, psihologice, sociale, și economice ale persoanelor în vârstă). Subiectul m-a fascinat de când eram student. Inițial, am studiat baby-boom din Statele Unite, care a avut loc după al Doilea Război Mondial. Numărul nașterilor s-a dublat în perioada 1946-1964”, a spus Cutler. Principala cauză a fenomenului a fost războiul și rata scăzută a natalității în anii 30, din cauza Marii Depresii. Din cauza instabilității pe vreme de război, multe cupluri au amânat întemeierea unei familii, a explicat profesorul american.
„Un fenomen baby boom afectează toată societate pe mai multe planuri pe măsură ce cohorta avansează în vârstă și trece prin structurile sistemului. Spre exemplu, la început, primul sistem care se confruntă cu probleme din cauza numărului mult mai mare de copii este sistemul educațional, iar când generația respectivă ajunge la vârsta la care intră pe piața muncii, apar alte probleme cum ar fi numărul insuficient de locuri de muncă”, a explicat Cutler.
O altă problemă socială apare în momentul când această generație vrea să-și întemeieze familii și caută locuințe stabile, doar că acestea nu sunt suficiente, ceea ce poate genera nevoia unei dezvoltări imobiliare, cum a fost în anii 1970-1980.
„La un moment dat, generația aceasta ajunge la vârsta a treia și societatea trebuie să gestioneze dintr-o dată un număr dublu de persoane care se pensionează, deci un efort mai mare pentru sistem. De asemenea, apar bolile asociate cu bătrânețea și sistemul sanitar este mai solicitat”, a explicat profesorul american.
În contextul cercetării lui, Cutler a ajuns și la problema controversată a sinuciderii asistate pentru persoanele care suferă de boli incurabile. În America, sunt doar câteva state care oferă această opțiune pacienților în stadiu terminal, iar în Europa, Elveția este țara pentru care optează cele mai multe persoane care aleg sinuciderea asistată. Motivul pentru care fac această alegere este ca să-și păstreze demnitatea în moarte, spun pacienții.
Cutler susține că aceasta este o opțiune care ar trebui lăsată la latitudinea oamenilor. „În caz de boală care nu poate fi tratată, sunt boli cum este cancerul osos care sunt îngrozitor de dureroase, cred că persoana bolnavă ar trebui să aibă opțiunea de a alege cum să moară, e o chestiune de demnitate. Părereile sunt împărțite aici. Spre exemplu, în SUA sunt state care au aprobat o astfel de legislație, cum este Massachusetts, Oregon, California, Washington, Montana, dar în cele mai multe state nu este o opțiune acceptată”, a spus Cutler.
În ceea ce privește situația sistemului de sănătate din SUA, Cutler este îngrijorat de faptul că președintele Donald Trump încearcă să închidă programul de asigurare de sănătate Obamacare. Statele Unite au fost, până recent, una din puținele țări din lume care nu își asigura medical toți cetățenii. Imaginați-vă că nu ar exista Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS), iar statul nu ar mai deconta nimic, exceptând intervențiile de urgență. Asta a fost situația în SUA până când fostul președinte Barack Obama și legislativul de pe vremea sa au aprobat „the Affordable Healthcare Act”, o legislație cunoscută sub denumirea de Obamacare. Zeci de milioane de americani au primit asigurare medicală peste noapte.
„Încă din timpul campaniei electorale, Trump a negat tot ce a făcut Obama în cei opt ani ai săi la Casa Albă. În realitate, pătura bogată a societății beneficiază în urma politicilor sale, ceea ce, într-o anumită măsură, este în antiteză cu electoratul care l-a votat. Problema asta cu Obamacare este un exemplu”, a explicat Cutler situația din SUA. În momentul de față, Congresul urmează să treacă o nouă legislație care să înlocuiască Obamacare, denumită popular Trumpcare sau Donaldcare.
Cutler crede că pe măsură ce trece timpul și Trump dovedește tot mai mult gradul de incompetență, lumea o să-și dea seama ce fel de lider este și cel mai probabil, nu va fi votat a doua oară. „Nu cred că va fi ales președinte pentru a doua oară, cred că va avea un singur mandat fiindcă politica sa nu are nicio legătură cu nevoile poporului care l-a votat și cred că oamenii vor vedea asta mai devreme sau mai târziu. Deja se vorbește de demiterea lui”, a mai spus Cutler.