Peste 1,2 milioane de adolescenți mor în fiecare an din cauze care ar putea fi prevenite. Principala cauză de deces în rândul tinerilor

Peste 3.000 de adolescenţi mor zilnic în întreaga lume, în total 1.2 milioane de decese anual, din cauze care ar putea fi prevenite, potrivit unui studiu global efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În 2015, principalele cauze de deces în rândul tinerilor au fost accidentele rutiere, infecțiile respiratorii și sinuciderile.

Datele raportului “Global accelerated action for the health of adolescents (AA-HA!): Guidance to support country implementation” au relevat diferențe semnificative în ceea de priveşte cauzele deceselor tinerilor în funcţie de vârstă şi sex. Raportul include, de asemenea, un set de măsuri – de la legile care obligă purtarea centurii de siguranţă până la educaţia sexuală – pe care ţările le pot lua pentru a îmbunătăţi bunăstarea şi sănătatea tinerilor şi pentru a scădea numărul deceselor care ar putea fi evitate.

O categorie vulnerabilă

Studiu: Unul din cinci adolescenți hărțuiește pe internet de teamă să nu devină victimă

Studiu: Patru din cinci adolescenţi români, hărţuiţi pe internet. Rețelele de socializare, cele mai populare

În 2015, principalele cauze de deces în rândul tinerilor au fost accidentele rutiere. Rănile suferite în urma eveimentelor rutiere au ocupat prima poziție în ceea ce privește decesul adolescenților cu vârste între 10 și 19 ani, cu aproximativ 115.000 de morți. Cei mai mulți tineri care și-au pierdut viața în urma unor tragedii pe şosele au fost pietoni, cicliști sau motocicliști, marea majoritate de sex masculin.

În cazul adolescentelor, cele mai frecvente cauze de deces au fost infecțiile respiratorii joase – cum ar fi pneumonia – 36.637 de cazuri, sinuciderile – 32.499 și complicațiile apărute în timpul sarcinii – hemoragii, septicemii sau avorturi.

Servicii de sănătate mai bune pentru tineri

Reprezentații OMS susțin că perfecționarea sistemelor de sănătate care se adresează tinerilor este doar una dintre măsurile care pot duce la îmbunătățirea calității vieții adolescenţilor.

“Cele mai multe dintre aceste decese pot fi prevenite prin servicii de sănătate bune, educație și sprijin social. Dar, în multe cazuri, adolescenții care suferă de tulburări de sănătate mintală, consumă droguri sau au o alimentație necorespunzătoare nu au acces la servicii de prevenire și îngrijire – fie pentru că serviciile nu există, fie pentru că nu știu de ele”, au explicat reprezentaţii OMS.

În plus, ei au adăugat că multe comportamente care afectează sănătatea mai târziu în viață – cum ar fi inactivitatea fizică, dieta nesănătoasă sau comportamentele sexuale riscante – încep în perioada adolescenței.

“Adolescenții au fost complet absenți din planurile naționale de sănătate timp de decenii”, a subliniat dr. Flavia Bustreo de la OMS. “Investiţiile axate pe adolescenți nu numai că vor avea ca rezultat adulţi sănătoşi şi prosperi care vor contribui pozitiv la comunităţile lor, dar vor avea ca rezultat și noi generaţii mai sănătoase”, a adăugat Bustreo.

Iar comportamentul tinerilor ar putea fi îmbunătățit şi cu ajutorul familiei şi al comunităţii.