Europenii se înghesuie să voteze la alegeri, în timp ce românii ies cu greu din casă, dar sunt capabili de suprize

Franța a înregistrat, în turul 2 al alegerilor prezidențiale, cea mai scăzută prezență la vot din ultima jumătate de secol, de doar 75 de procente. Chiar și așa, prezența la vot în Hexagon a fost mai mare decât cea raportată în România ultimii 20 de ani.

În urma alegerilor de duminică, Emmanuel Macron a devenit noul președinte al Franței, după ce a învins-o pe contracandidata sa de extremă dreapta, Marine Le Pen, cu puțin peste 66% din voturi. Deși al doilea tur de scrutin este decisiv pentru soarta unei țări, la confruntarea finală dintre cei Macron și Le Pen s-au prezentat la secțiile de votare cu 1,5 milioane mai puțini francezi față de primul tur (75%), diferența dintre 23 aprilie și 7 mai fiind astfel de peste 3 puncte procentuale, conform datelor Ministerului de Interne din Franța.

Cu 5 ani în urmă, când François Hollande și Nicolas Sarkozy au ajuns în confruntarea finală, prezența la vot a fost de circa 80% în ambele tururi de scrutin. În 2007, când Nicolas Sarkozy a câștigat mandatul de președinte, învingând-o pe Ségolène Royal, s-au prezentat la vot, în ambele tururi, aproape 84% dintre francezii înscriși pe liste.

În urmă cu 15 ani, când tatăl lui Marine Le Pen, Jean-Marie Le Pen, a ajuns în bătălia finală, prezența la vot în turul 2 a fost de aproape 80%, Jacques Chirac câștigând atunci mandatul de președinte cu peste 82% din voturi în fața contracandidatului său. Acesta a fost cel mai bun rezultat obținut de un președinte francez în turul 2 în Hexagon, cu peste 8 puncte procentuale față de cel înregistrat de Napoleon Bonaparte în 1848, când au avut loc primele alegeri prezidențiale în Franța.

Plângerea Anticor privind campaniile prezidenţiale din 2017 ale lui Macron, Hamon, Mélenchon şi Le Pen, clasată

Hollande îl critică pe Macron şi pledează pentru un viitor de stânga

O prezență la vot mai scăzută în turul 2 decât acum s-a înregistrat în 1969, când s-au prezentat la vot 68,85% dintre francezi pentru a alege între Alain Poher și Georges Pompidou, acesta din urmă câștigând în fața contracandidatului său cu 58,2% dintre voturi.

În schimb, raportat la ultimii 50 de ani, cea mai mare prezență la vot în turul 2, de 87,33%, s-a înregistrat în 1974, când francezii l-au ales cu 50,8% din voturi, pe Valéry Giscard d’Estaing, în defavoarea lui François Mitterrand.

Prezența la vot în România, de la Revoluție și până în prezent

În România, însă, prezența la vot a fost, în ultimele două decenii, mult mai scăzută față de cea raportată în Franța, atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare.

În 2016 și-au exprimat votul, pentru a decide cine îi va reprezenta în Parlament pentru următorii patru ani, circa 7,2 milioane de români, respectiv 39,49% dintre cei înscriși pe liste. Prezența înregistrată atunci a fost ușor mai ridicată față de minimul de după Revoluție, raportat în 2008, când au fost la urne 39,2% dintre alegători.

În schimb, la ultimele alegeri prezidențiale din 2014, România a avut una cea mai bună prezență la urne din 2000 și până atunci. Astfel, în turul 2 au mers la vot peste 64% dintre alegătorii înscriși pe liste, incluzând și diaspora.

În 2009, din cei 18,3 milioane de români cu drept de vot și-au exprimat opțiunile 58% dintre cetățenii înscriși pe liste.

În 2004, prezența la vot în România în turul 2 al alegerilor prezidențiale a fost de 55,2%, în timp ce în 2000 au mers la urne 57,5% dintre alegătorii înscriși pe liste.

Cel mai mare procent de prezență din turul 2 al alegerilor prezidențiale, de după Revoluție, s-a înregistrat în 1996, când au mers la urne 75,9% dintre români, cu 2,7 puncte procentuale mai mult față de alegerile din 1992.

La scurt timp după căderea regimului comunist, în mai 1990, România înregistrat cea mai mare prezență la vot. Cu bucuria libertății de-abia câştigate şi mânați de dorinţa unui nou început, românii au mers în masă la urne pentru a alege Parlamentul și președintele țării, alegerile fiind comune pentru ambele puteri ale statului. Prezența la vot s-a ridicat la 86,19%, procent care nu a mai fost egalat ulterior. Data de 20 mai 1990 a fost supranumită “Duminica orbului” și a rămas în istoria electorală a României ca fiind ziua care a cumulat toate recordurile pe acest segment, iar preşedintele provizoriu al țării, Ion Iliescu, a fost ales cu un scor zdrobitor încă din primul tur – 85,07%. La următoarele alegeri câștigătorul celei mai înalte funcții în stat a fost decis de al doilea tur de scrutin.

Care a fost prezența la vot în UE, în cele mai dezvoltate state, la ultimele alegeri

La nivelul UE, în cele mai bogate 10 țări, după Produsul Intern Brut (PIB), prezența la ultimele alegeri, în cadrul cărora cetățenii au fost chemați la urne să decidă prin vot soarta țării, a fost mai mare în nouă țări decât în România, excepție făcând Polonia.

În Germania, statul european cu cel mai mare PIB din UE, la alegerile federale din septembrie 2013, s-au prezentat la urne peste 44,3 milioane de persoane, reprezentând 71,5% din cetățenii cu drept de vot. Atunci, partidul condus de Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată a obținut 41,5% din voturile din Bundestag. Următorul vot popular în Germania este programat în acest an, în septembrie.

Regatul Unit, care are a doua cea mai mare contribuție la PIB-ul UE, a hotărât, anul trecut, în urma referendumului din iunie, să iasă din spațiul intracomunitar. Prezența la vot a fost atunci de 72,2%, când 51,9% dintre cetățenii cu drept de vot au decis să iasă din Uniune.

În Italia la ultimele alegeri legislative, din 2013, au fost prezenți la vot aproape 75,2% dintre alegători, coaliţia de stânga italiană condusă de Pier Luigi Bersani câştigând atunci majoritatea locurilor în Camera Deputaţilor.

În Spania, țară aflată, de asemenea, în topul celor mai mari economii ale UE, prezența la vot la ultimele alegeri a fost de aproape 66,5%, Partidul Popular condus de premierul Mariano Rajoy obținând o treime dintre locurile din parlamentul de la Madrid.

Pe fondul ascensiunii extremistului Geert Wilders, care susținea ieșirea Olandei din UE, alegătorii s-au mobilizat și s-au prezentat într-un număr foarte mare la vot, țara înregistrând o prezență record pentru ultimii 30 de ani, de aproximativ 80%, dar cu 8 puncte procentuale mai puțin față de maximul raportat în 1977. În urma votului exprimat în martie, liberalul Mark Rutte și-a asigurat al treilea mandat de premier.

Suedia, un alt stat cu o economie puternică la nivel european, prezența la vot la ultimele alegeri generale, din 2014, a fost de 85,8%. Atunci, coaliţia suedeză de stângă a câştigat alegerile.

Din topul primelor 10 țări din UE după PIB, Belgia a înregistrat cea mai mare prezență la ultimele alegeri. În 2014, când belgienii au fost așteptați la urne să-și exprime opțiunea la alegerile federale, prezența la vot a fost de aproape 89,5%, în contextul în care în acest stat este obligatorie prezența la vot. Alegerile de atunci au fost câtștigate de separatiștii flamanzi.

În cazul Austriei, cetățenii au fost chemați la urne de două ori, anul trecut, în mai și decembrie, din cauza suspiciunilor de fraudă la alegerile din primăvară. Prezența la alegerile prezidențiale din Austria din 2016 a fost de 74,2%, în luna decembrie, după ce, în mai, și-au exprimat opțiunile de vot 72,7% dintre cei înscriși pe liste, în turul 2.

Alegerile prezidențiale din Austria au fost reluate, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, care constatase nereguli la numărarea a peste 700.000 de voturi trimise prin poştă, într-un fel care a influenţat rezultatul, deși nu existau dovezi că numărătoarea a fost manipulată, dar suspiciunile au fost suficiente pentru ca alegerile să fie reluate, conform Reuters.

Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertăţii, susținător al unei politici anti-imigraţie şi cu poziţii de extremă dreapta, a pierdut alegerile de pe 22 mai cu 31.000 de voturi. În decembrie, contracandidatul său, independentul Alexander van der Bellen a câștigat alegerile cu 53,8%.

Printre țările cu o prezență mai slabă la vot decât cea înregistrată de România în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2014 se numără Polonia, Croația, Grecia sau Bulgaria.

În Polonia, în urma alegerilor din 2015, Andrzej Duda a câștigat alegerile cu 51,5% din voturi, prezența la urne fiind de 55,34%.

Prima femeie președinte a Croației, conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarović, a câștigat la diferență foarte mică de voturi cea mai înaltă funcție în stat. Ea a obținut 50,74% din voturi, diferența dintre ea și independentul Ivo Josipović fiind de 32.509 sufragii. Prezența la vot în turul 2 în Croația în 2015 a depășit cu puțin 59%.

Și la ultimele alegeri legislative din Grecia prezența la vot a fost una scăzută, de doar 56,5%, partidului Syriza, de extremă stânga, condus de premierul Alexis Tsipras, ocupând primul loc în preferințele alegătorilor. În Grecia președintele este ales de către Parlament.

În Bulgaria, la ultimul tur de scrutin, când s-au prezentat la urne 50,4% dintre cei înscriși pe liste. Generalul Rumen Radev, fost comandant al Forțelor Aeriene bulgare, a câștigat atunci 59,37% din sufragii.

În schimb, raportat la țările cu o contribuție scăzută la PIB-ul UE, unii dintre cetățenii cu spirit civic ridicat sunt ciprioții, care s-au prezentat în număr mare la urne, la alegerile prezidențiale din 2013. Atunci, peste 81,5% dintre cei înscriși pe liste și-au exprimat votul privind viitorul șef al statului, Nicos Anastasiades, președintele partidului de dreapta DISY, câștigând alegerile cu circa 57,5% din voturi.