Locuri de muncă în România, plătite cu aproape 1.000 de euro net pe lună, dar pe care nu vrea nimeni să le ocupe. Asta chiar dacă salariul generos vine la pachet cu stabilitatea și un program de muncă de 8 ore. Funcții de arhitecți sau IT-iști în administrația publică, bine plătite, rămân neocupate în ciuda numeroaselor concursuri organizate.
Paradoxal, criza vine pe fondul unei discrepanțe între salariile din mediul privat și cel public. Funcţionarii publici câştigă cu 60% peste media veniturilor salariale din economie. În medie, salariile din sectorul public sunt mai mari decât cele din sectorul privat. În februarie, salariul mediu din sectorul privat reprezintă 94% din salariul mediu pe economie. În timp ce în sectorul public salariul mediu este de 122%, deci mai mare cu 22% față de salariul mediu pe economie.
Municipiul Satu Mare a avut în ultimii 15 ani doar timp de câteva luni arhitect șef. Ultimii arhitecți de profesie care au ocupat această funcție au plecat după câteva luni, preferând mediul privat. Astfel, funcția de arhitect șef al municipiului a fost ocupată ani la rând de ingineri constructori.
Asta în ciuda faptului că funcția este remumerată cu peste 4.000 de lei net pe lună.
Primarul municipiului Satu Mare, Gabor Kereskenyi, spune că la ultimele concursuri organizate pentru această funcție nu s-a prezentat nimeni. Au fost arhitecți care s-au interesat de post, dar nu s-au mai înscris la concurs.
”Funcția este foarte importantă. Am avea nevoie de o persoană cu experiență și viziune. Din păcate nici măcar arhitecții care recent și-au terminat studiile nu sunt interesați, preferând să lucreze în mediul privat unde se câștigă mult mai bine”, a declarat Gabor Kereskenyi.
Ultimul arhitect șef al municipiului, care a avut și profesia de arhitect, Alexandra Bașa, spune că a renunțat la funcție pentru că i s-a părut ”prea monotonă” și era prea mult ”urbanism” și prea puțină ”arhitectură”.
”Avantajul e salariul care vine regulat. În privat, sunt fluctuații, într-o lună câștigi mai mult, în alta mai puțin. Dar, per ansamblu, în mediul privat se câștigă mai bine în acest domeniu”, spune Alexandra Bașa.
În schimb, la stat, ca arhitect, responsabilitatea este foarte mare, comparativ cu salariul. Dacă funcția de arhitect șef e bine plătită, funcțiile de debutanți pentru arhitecți sunt remunerate destul de slab. Acesta este motivul principal pentru care absolvenții de arhitectură fug de mediul public.
O altă categorie profesională care nu este interesată să lucreze în sistemul public sunt IT-iștii. Potrivit statisticilor oficiale, un angajat din sectorul IT a câştigat, în medie, aproape 5.500 de lei net pe lună în 2016, de 2,6 ori mai mult decât salariul mediu la nivelul întregii economii, acesta fiind sectorul cu cele mai mari salarii nete obţinute de angajaţi.
Nu e de mirare că funcțiile de IT-iști din instituțiile publice sunt neocupate. Dacă la Consiliul Județean Satu Mare există un singur IT-ist, Consiliul Județean Cluj nu are niciunul. Doar că clujenii s-au adaptat rapid pieței și nu s-au mai chinuit să caute angajați pentru Biroul IT.
În orașul în care industria IT a explodat, Consiliul Județean nu a găsit IT-iști dispuși să lucreze în mediul public și a preferat să angajeze firme locale în loc de persoane. Potrivit purtătorului de cuvânt al CJ Cluj, Alin Iuga, instituția a făcut astfel și economie la buget, dar a obținut și servicii de calitate.
”Prin hotărâre de Consiliu, acest serviciu a fost externalizat. În Cluj, aceasta e cea mai bună soluție. E greu de găsit specialiști buni, care să lucreze pentru un salar de bugetar”, a spus Iuga.
Facilităţile fiscale oferite de stat, au dus la explozia sectorului IT. Pentru un specialist cu trei-patru ani de experienţă în domeniu, care vorbeşte bine engleza, salariile depăşesc 1.000-1.200 de euro net, iar pentru seniori cifrele ajung la 2.000-2.500 de euro.