Primele 100 de zile din mandatul lui Trump. Provocarea spațială: noul președinte american calcă pe urmele lui J.F. Kennedy

Discursul lui J.F. Kennedy din 1962 în care anunța intenția americanilor de a ajunge să pășească pe Lună este considerat a fi unul dintre cele mai inspiraţionale din istoria Statelor Unite. După doar șapte ani de la acel moment, astronauţii Neil Armstrong şi Buzz Aldrin erau primii oameni care păşeau pe Lună. Acum, preşedintele Donald Trump vrea să cucerească, la rândul său, spațiul și să trimită astronauții americani într-o misiune pe Marte. În plus, el își dorește să atingă acest obiectiv cu zece ani mai devreme față de termenul înaintat inițial. 

Totul a început cu “Întrecerea Spaţială”

Lupta pentru supremaţie în spaţiu între SUA şi Uniunea Sovietică a început în 1955, cu doi ani înainte ca ruşii să trimită satelitul Sputnik 1 pe orbita Pământului. Apoi a devenit şi mai încrâncenată odată ce cosmonautul rus Yuri Gagarin a devenit primul om care a ajuns în spaţiu, când naveta sa Vostok a orbitat în jurul Pământului pe 12 aprilie 1961.

Numele membrilor trupei ”Goodbye to Gravity” decedati in clubul Colectiv au ajuns pe Marte, odată cu…

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

SUA a răspuns trimiţându-l pe Alan Shepard într-un zbor suborbital pe 5 mai, iar apoi, pe 20 februarie 1962, a reuşit să-l readucă în siguranţă acasă pe astronautul John Glenn după ce acesta a orbitat de trei ori în jurul Pământului. Dar SUA dorea să atingă un scop şi mai măreţ. Proiectul Apollo a fost al treilea program spaţial al NASA şi a fost dedicat scopului naţional al preşedintelui Kennedy de a duce un om pe Lună. Pe 20 iulie 1969, acel obiectiv a fost atins: astronauţii Neil Amstrong şi Buzz Aldrin au aterizat pe Lună.

Alte cinci misiuni ulterioare au reuşit acelaşi lucru, ultima dintre ele fiind cea în decembrie 19872. În timpul acestor misiuni, 12 oameni au păşit pe Lună.

Planurile din acea vreme includeau construirea unor staţii spaţiale pe orbitele Pământului şi Lunii, amplasarea unei baze pe suprafaţa Lunii şi trimiterea omului pe Marte în anii 1986 sau, cel târziu, în anul 2000.

Discursul lui Kennedy

În 1962, preşedintele John F. Kennedy a ţinut un discurs care a rămas în istorie. Discursul a schimbat felul în care Americanii şi oamenii din jurul lumii au privit explorarea spaţiului.

În faţa unei mulţimi prezente pe stadionul Rice din Houston, Texas, pe 12 septembrie, preşedintele SUA a spus următoarele:

“De ce Luna, ar întreba unii? De ce să alegem acest ţel? Şi ar putea, la fel de bine, să întrebe de ce să escaladăm cel mai înalt munte? De ce, în urmă cu 35 de ani, ar fi trebuit să zburăm peste Atlantic?

Alegem să mergem pe Lună! Alegem să mergem pe Lună în acest deceniu şi să facem celelalte lucruri nu pentru că sunt uşoare, ci pentru că sunt grele; pentru că acel scop va servi la organizarea şi măsurarea energiei şi capacităţilor noastre, pentru că această provocare este una pe care o acceptăm, pe care nu vrem să o amânăm şi una pe care vrem să o câştigăm”.

În spatele discursului se afla însă şi un motiv foarte pragmatic: NASA avea nevoie de un buget de 5,4 miliarde de dolari, iar oamenii trebuiau să susţină o astfel de cheltuială.

Întrebarea lui Trump

După mai bine de jumătate de secol de la discursul lui Kennedy, Donald Trump pune o întrebare ce valorează 19,5 miliarde de dolari.

“Cine e gata să meargă pe Marte?” i-a întrebat Trump pe astronauţii Peggy Whitson şi Jack Fischer în timpul unei convorbiri video între Casa Albă şi Staţia Spaţială Internaţională. Convorbirea a avut loc la o lună după ce Trump a semnat legea privind bugetul şi obiectivele NASA.

“Sunt foarte mândru că am semnat o lege care asigură NASA că scopul este să trimitem astronauţi americani pe Marte. Aşa că vom face acest lucru. Cred că o vom face mult mai repede decât ne gândeam”, a spus Trump.

Deşi potrivit textului legii astronauţii americani ar urma să păşească pe Marte în anul 2033, Trump a dat un nou termen limită în timpul conversaţiei cu Whitson şi Fischer.

“Vrem să încercăm să o facem în timpul primului meu mandat sau în cel mai rău caz în timpul celui de-al doilea mandat, aşa că va trebui să grăbim lucrurile”, a precizat preşedintele SUA.

Până la finalul lunii noiembrie a acestui an, comisiile din Cogresul SUA vor primi o evaluare din partea consultanţilor NASA care va explica dacă propunerea privind misiunea pe Marte din 2033 este sau nu în interesul strategic al Statelor Unite.