Nouă zimbri dintr-o rezervaţie din Suedia au fost aduşi în Munţii Ţarcu

Nouă zimbri dintr-o rezervaţie din Suedia au fost aduşi în Munţii Ţarcu. Transportul a fost efectuat în 21-23 aprilie. Acesta este al patrulea an consecutiv de transporturi de zimbri în Munții Țarcu, iar de această dată animalele provin doar din rezervația Avesta, din Suedia. Zimbrul (Bison bonasus) este o specie emblematică pentru România, care a dispărut din țară (din mediul natural) acum aproximativ 200 de ani. În 2012, acesta a revenit în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț, iar în sud-vestul țării se formează acum o nouă turmă de zimbri liberi în cadrul proiectului LIFE-Bison derulat de WWF-România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

Grupul transportat din Suedia este format din 7 femele și 2 masculi, cu vârste între 2 și 6 ani. Aceste exemplare au fost selectate atent, pe criterii legate de genetică, vârstă și raport ȋntre sexe, în așa fel încât să aibă șanse crescute de acomodare și reproducere în noul mediu natural. Zimbrii vor trece, ca de obicei, printr-o perioadă de aclimatizare de aproximativ două luni, în două țarcuri succesive, până la reintroducerea în libertate deplină, când se vor alătura exemplarelor ce trăiesc deja de un an în libertate, în Munții Țarcu.

„Transportul celor 9 zimbri, care provin din centrul de reproducție din Avesta, Suedia, și relocarea lor ȋn Munții Țarcu s-au desfășurat ȋn foarte bune condiții, iar acest succes se datorează mai multor factori. Ȋn primul rând, toți zimbrii provin din aceeași turmă, formată din exemplare cu vârstă, proveniență genetică și structură adecvate, fapt care reduce stresul lor de adaptare ȋn mediul natural. Este foarte important de menționat și profesionalismul partenerilor din Avesta, care au pregătit imobilizarea și ȋncărcarea zimbrilor ȋn camioane ȋntr-un mod impecabil, și mai ales comunitatea locală din Armeniș, care a oferit, precum ȋn toți anii precedenți, un sprijin total pentru pregătirea condițiilor optime de aducere a unei turme noi de zimbri”, a afirmat Adrian Hăgătiș, Manager proiect LIFE-Bison, în cadrul WWF-România.

Carpații Meridionali – unul dintre cele două nuclee de refacere a populației de zimbri din România

WWF trage un semnal de alarmă. Guvernul dă liber la vânarea animalelor care ajută natural la…

Ninsoare în septembrie. Zero grade şi un start de zăpadă de 3 cm

WWF-România și Rewilding Europe au demarat în anul 2012 inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere, grădini zoologice și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamț, unde administrația Parcului a început reintroducerile în 2012. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere (Munții Țarcu și Vânători Neamț) există peste 50 de zimbri liberi.

Obiectivul major pentru nucleul din Carpații Meridionali este de a forma o populație viabilă din punct de vedere demografic și genetic, cu două sub-populații localizate în Munții Țarcu (unde există deja zimbri) și în Munții Poiana Ruscă, din vecinătate (unde vor fi aduși zimbri în curând). În acest sens, WWF-România și Rewilding Europe s-au angajat să reintroducă cel puțin 100 de exemplare până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin programul LIFE, în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populației de zimbri din România” (LIFE-Bison, pe scurt).

Natura ca motor de dezvoltare a regiunii

Reintroducerea zimbrului nu este singura acțiune începută în cadrul acestei inițiative, deși totul se leagă și contribuie direct sau indirect la acest obiectiv central de conservare. Zimbrii reprezintă piesa centrală a unei viziuni complexe în care natura devine motorul de dezvoltare al acestei regiuni și o sursă de bunăstare pentru comunitățile locale. Acest lucru se întâmplă datorită eforturilor continue investite în ecoturism, dezvoltare comunitară, educație, cercetare și inovare tehnologică, în beneficiul naturii și omului deopotrivă.

Cercetarea în sfera naturii și monitorizarea reprezintă priorități-cheie, pentru a măsura impactul zimbrului asupra habitatelor și biodiversității, pentru a fundamenta acțiunile de conservare, a înțelege mai bine și atenua provocări precum conflictele om-specii de animale sălbatice. Munca de conservare legată de zimbru este acompaniată de un proiect de cercetare multi-disciplinară ce este coordonată de la Stația de cercetare din satul Feneș, amenajată în fostul cămin cultural, unde studenți, cercetători, practicieni din toată lumea vin acum în misiuni temporare de cercetare.

Pe partea de dezvoltare locală, inițiativa a încurajat înființarea, de către localnici, a unei asociații denumită AMZA (Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș) care este partenerul local în organizarea transporturilor și eliberărilor de zimbri, în relaționarea cu autoritățile locale, în dezvoltarea și oferirea de servicii de ecoturism (ex. cazare și masă, ghidaj specializat) și produse locale. În 2016, un brand local de produse a fost creat împreună cu AMZA, pentru a împărtăși cu publicul moștenirea culinară și de manufactură a comunității și pentru a susține economia locală și mândria în puterea mâinilor. De asemenea, proiectul a creat până acum patru noi locuri de muncă: doi tineri din Armeniș au devenit rangeri în Măgura Zimbrilor (Munții Țarcu), iar alți doi au început această activitate în a doua zonă care va găzdui zimbri, Munții Poiana Ruscă. Rolul lor este cheie în monitorizarea zimbrilor și a altor specii de animale sălbatice, în eliberarea zimbrilor și derularea de activități sau tururi cu vizitatorii ce vin în zonă.