Primele 100 de zile ale mandatului lui Donald Trump: între promisiuni deșarte și măsuri reale

În timpul campaniei electorale, Donald Trump a făcut mari promisiuni economice pentru primele sale 100 de zile de mandat.

A declarat că va abroga și înlocui Obamacare, că va reforma întreg sistemul fiscal, că va îmbunătăți infrastructura din țară, pe lângă combaterea imigrației ilegale și eliminarea corupției de la Washington.

Mai mult, a promis să scape de acordurile comerciale ”proaste” și să se ocupe de China și politicele sale comerciale dezechilibrate.

Ce a reușit să facă până acum? Un lucru este clar: Trump nu a putut să se țină de multe dintre promisiunile sale.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

Eliminarea Obamacare, un eșec răsunător

Probabil că cel mai notabil eșec din acest punct de vedere este cel legat de eliminarea Obamacare, un obiectiv care nu a fost atins pentru că Republicanii nu au reușit să ajungă la un consens.

Nici ”cea mai mare reformă fiscală din 1980 încoace” nu s-a încadrat în primele 100 de zile de mandat.

Săptămâna aceasta, Donald Trump a propus ca rata impozitului pe profitul companiilor să scadă de la 35% la 15% și ca rata maximă a impozitului pe venitul personal să scadă la 35%. În plus, președintele american vrea să abroge taxa pe moștenire și să micșoreze temporar taxa pe profiturile realizate în străinătate care se întorc în SUA. Planul este însă destul de vag, potrivit parlamentarilor republicani.

De asemenea, Trump a declarat despre China că este un manipulator de curs valutar și că SUA ar putea astfel să impună taxe pe bunurile provenite din această țară.

La mjlocul lunii aprilie însă, Donald Trump s-a răzgândit și a declarat că statul asiatic nu manipulează cursul valutar.

Și s-a răzgândit deoarece a promis Chinei termeni comerciali mai buni dacă ajută SUA la rezolvarea problemei nord-coreene. Iar Beijingul a început deja să pună presiuni pe Phenian.

Cu toate acestea, Donald Trump a reușit să onoreze șapte promisiuni electorale pe plan economic în primele sale 100 de zile de mandat. Găsiți mai jos detalii despre acestea.

Retragerea din TPP

Donald Trump a retras Statele Unite din Acordul Comercial Transpacific (TPP) la doar câteva zile după preluarea mandatului de președinte.

Trump a declarat, de asemenea, că dorește ori să se retragă, ori să renegocieze Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA), considerându-l principalul vinovat pentru pierderea locurilor de muncă din SUA în favoarea statului vecin, Mexic.

Amenințările sale referitoare la retragerea din NAFA au dus la oscilații puternice ale piețelor financiare.

Până la urmă, președintele american a declarat, joi, că nu dorește să iasă din NAFTA după ce liderii din Mexic și Canada l-au rugat să participe la negocierea noului acord comercial.

Trump a cerut, de asemenea, o evaluare a cauzelor care au dus la deficitului bugetar semnificativ al Statelor Unite, cum ar fi vânzarea de produse sub prețul de producție (“dumping”), subvențiile nejustificate și practicile comerciale “nereciproce”.

Energie ”murdară”

Trump a insistat în mod agresiv că va respecta promisiunea de a elimina un număr mare de reglementări guvernamentale care, potrivit lui, dăunează economiei americane.

A anulat numeroase angajamente încheiate în mandatul fostului președinte referitoare la schimbările climatice, inclusiv Planul pentru Energie Curată și reglementările pentru emisiile de metan din producția de petrol și gaze.

Ca parte a unui plan de a deschide mai multe teritorii federale către o serie de tipuri de exploatare a resurselor energetice, Trump a ordonat o revizuire a parcurilor și monumentelor naționale a căror suprafață ar putea fi redusă sau cărora li se poate retrage acest titlu.

Administrația sa a aprobat peste zece măsuri care au dat înapoi reglementări guvernamentale legate de mediu, energie, educație și servicii financiare pe care Barack Obama le-a aprobat în ultimele luni ale administrației sale.

Undă verde pentru oleoductul Keystone XL

Așa cum a promis, Trump a semnat ordinul ce permite construirea controversatei conducte petroliere Keystone XL a TransCanada Corp, care leagă perimetrele de petrol din Canada de rafinăriile din Statele Unite și care ar transporta 800.000 de barili de ţiţei pe zi.

Republican fiind, Trump a declarat că proiectul ar scădea prețul combustibililor pentru consumatori, ar crea noi locuri de muncă și ar face ca Statele Unite să fie mai puțin dependente de petrolul din import.

Fostul președinte democrat Barack Obama, a respins proiectul, considerând că ar duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră și nu ar reduce deloc prețurile combustibililor.

Câteva grupuri ecologiste au deschis acțiuni legale împotriva administrației Trump, contestând această decizie.

Aprobând acest proiect fără a consulta publicul și fără o evaluare actualizată a stării mediului, administrația de la Casa Albă a încălcat Actul Național de Mediu, susțin grupuri ecologiste.

“Cumpără din America, angajează din America!”

Trump s-a angajat în timpul campaniei electorale să împiedice companiile americane să își externalizeze locurile de muncă.

Noul președinte american a și marcat câteva victorii în acest sens – cu divizia Carrier de la United Technologies Corp și cu Ford Motor Co. United Tech dorea să mute o fabrică de aparate de aer condiționat din Indiana în Mexic, în vreme ce Ford dorea să realizeze în Mexic o fabrică de autoturisme de dimensiuni mici.

United a rămas în Indiana după ce a primit un ajutor din partea autorităților locale, iar Ford a anulat planurile pentru fabrica din Mexic. De asemenea, Trump a atacat și alți constructori auto pentru planurile de construcție a unor uzine în Mexic, respectiv Mercedes, Toyota, General Motors.

Nu este clar încă dacă și cât va reuși Donald Trump să împiedice externalizarea locurilor de muncă.

Totuși, un adevărat pelerinaj a avut la Casa Albă din partea mai multor șefi de corporații, care au anunțat crearea de locuri de muncă în SUA. Miliardarul japonez Masayoshi Son, proprietarul grupului Softbank, a anunțat că va investi 50 de miliarde de dolari în SUA și că va crea 50.000 de locuri de muncă.

Deja grupul pe care îl patronează a anunțat o serie de inițiative în acest sens, precum înființarea a 8.000 de locuri de muncă din partea operatorului de telefonie Sprint și a companiei de sateliți OneWeb.

Concomitent, Sprint a cumpărat o parte din serviciul de muzică Tidal. Sprint și OneWeb sunt controlate de către Softbank.

De asemenea, retailerul online Amazon s-a angajat să creeze 100.000 de locuri de muncă în SUA, în vreme ce rivalul său asiatic Alibaba, controlat de miliardarul chinez Jack Ma, a promis creearea a un milion de locuri de muncă pentru americani prin exportul de produse către China.

Trump a solicitat de asemenea o revizuire a programului de vize H-1B, ce permite celor cu calificări superioare să se angajeze în SUA. Acesta a declarat că vrea să modifice sau să retragă sistemul prezent, asemănător unei „loterii”, cu un sistem bazat pe merit.

Măsura afectează în special sectorul IT, foarte mulți angajați ai giganților din Silicon Valley provenind din India, China, Pakistan sau alte state asiatice.

Eliminarea corupției din Washington

Unul dintre principalele aspecte enunțate de Donald Trump în timpul campaniei electorale a fost acela că el vrea să schimbe lucrurile la Washington prin eliminarea influenței pe care o au diversele grupuri de interese și elitele politice.

Și-a criticat adversara democrată, Hillary Clinton, pentru faptul că a ținut discursuri plătite de banca Golden Sachs, însă, pe de altă parte, și-a adus câțiva foști directori de la Golden Sachs în cercul apropiat.

Cel mai important este Gary Cohn, consilierul economic al lui Trump. Cohn a fost director operațional al Goldman Sachs între 2006 și 2017.

Totuși, a interzis aleșilor din orice agenție executivă să exercite orice fel de influență timp de cinci ani de la părăsirea postului guvernamenal și a interzis definitiv ca viitorii foști aleși să desfășoare activități pentru guverne sau partide politice străine.

Reducerea numărului de joburi federale

Trump a mai respectat o promisiune din timpul campaniei: blocarea angajării de noi lucrători federali.

El a promis să reducă forța de lucru federală prin fragmentare, însă nu este clar în momentul de față cât de mare a fost impactul acestei acțiuni. Casa Albă a ridicat totuși această interdicție la mijlocul lunii aprilie, în favoarea unui ”plan mai precis” de a reduce numărul slujbelor federale.

În continuare, agențiile nu vor fi libere ”să facă angajări după bunul lor plac”.

Refuzul salariului prezidențial de 400.000 de dolari

Donald Trump și-a donat întregul salariu pe primul trimestru, respectiv 78.333 de dolari, către Serviciul Parcurilor Naționale, conform promisiunilor sale electorale.

”Nu este așa ușor precum ați crede – să se transfere bani la Guvern”, a declarat secretarul de presă al lui Donald Trump Sean Spicer la înmânarea unui cec ceremonial lui Ryan Zinke, secretarul de Interne.