Alianţa Nord-Atlantică a avertizat Macedonia, o ţară candidată la aderarea la NATO, să nu permită să se repete violenţe ca cele în care protestatari au intrat în Parlament cu forţa şi au atacat parlamentari din opoziţie, relatează The Associated Press. Peste 100 de persoane au fost rănite în aceste violenţe, potrivit AFP.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a subliniat vineri că autorităţile au ”responsabilitatea solemnă să apere statul de drept şi să asigure securitatea Parlamentului şi membrilor lui în orice moment”, relatează News.ro.
”Acţiuni violente ca cele pe care le-am văzut ieri (joi) trebuie să nu se mai poată repeta”, a insistat el.
Stoltenberg a îndemnat ”toţi actorii politici să dea dovadă de calm, reţinere şi respect faţă de procesul democratic”.
Principalele partide macedonene au dat unul pe celălalt vina în legătură cu violenţele care au avut loc după pătrunderea în Parlament a unor manifestanţi furioşi şi care s-au soldat cu peste 100 de răniţi, relatează AFP.
”Şaptezeci de cetăţeni, douăzeci şi doi de poliţişti şi trei deputaţi au primit îngrijiri la spitalul din centrul Skopje, iar alte şapte persoane au fost îngrijite în alte instituţii medicale” din capitală, a anunţat poliţia într-un comunicat.
Situaţia în capitala macedoneană ”s-a normalizat în jurul Parlamentului şi în cartierele din centrul oraşului”, vineri, a adăugat poliţia.
Alegerea unui nou preşedinte al Parlamentului, joi, albanezul Talat Xhaferi, de către coaliţia dintre social-democraţii (SDSM) lui Zoran Zaev şi partidele minorităţii albaneze, a provocat furia unor manifestanţi, simpatizanţi ai dreptei (VMRO-DPMNE), care au considerat acest vot nedrept.
Aproximativ 100 dintre ei s-au năpustit în Parlament şi au agresat deputaţi.
O corespondentă AFP l-a văzut pe liderul opoziţiei de stânga Zoran Zaev cu faţa plină de sânge, în haosul care a urmat pătrunderii în hemiciclu a simpatizanilor VMRO-DPMNE ai fostului premier Nikola Gruevski.
În opinia SDSM, aceste violenţe sunt rezultatul unei ”politici de conflict şi de ură” a fostului premier Gruevski.
Acesta din urmă a căutat să împiedice un transfer paşnic al puterii, apreciază SDSM într-un comunicat în care îi îndeamnă pe cetăţeni să-şi păstreze calmul.
”Punerea în aplicare a voinţei majorităţii cetăţenilor ţării va continua”, a dat asigurări partidul lui Zaev.
Mişcarea politică albaneză Besa, aliata SDSM, a acuzat pe Ministrrul macedonean de Interne că a ”permis huliganilor din cadrul VMRO-DPMNE să agreseze cea mai înaltă instituţie legislativă” a ţării şi a îndemnat organele de stat să apere instituţiile statului şi să protejeze securitatea cetăţenilor.
Gruevski a denunţat, la rândul său, ”numeroase provocări” care au condus la incidentele de joi, mai ales ”modul complet ilegal şi anticonstituţional” în care a fost ales preşedintele Parlamentului.
”SDSM şi partidele din coaliţia sa ştiau foarte bine acest lucru şi au decis în ştiinţă de cauză să încalce legea şi Constituţia, ceea ce a cauzat în mod direct evenimentele care au urmat. Ei sunt responsabili”, a apreciat Gruevski.
Ministrul de Interne Agim Nuhiu a demisonat din cauza violenţelor care au zguduit capitala macedoneană joi.
Dreapta VMRO-DPMNE s-a clasat prima în alegerile legislative anticipate din decembrie, menite să scoată ţara din impasul politic. Însă ea nu a reuşit să formeze majoritatea în Parlamentul cu 120 de mandate.
Preşedintele de dreapta Gjorge Ivanov a refuzat, la rândul său, să-l lase pe liderul social-democrat Zoran Zaev să formeze, împreună cu partidele albaneze, un Guvern de coaliţie, în pofida faptului că acesta dispunea de o majoritate în Legislativ, de 67 din cele 120 de mandate.
Simpatizanţii dreptei manifestează zilnic, de mai multe săptămâni, la Skopje, argumentând că un Guvern SDSM-partide albaneze ar aduce atingere unităţii naţionale a Macedoniei.
Ei resping cererea acordării limbii albaneze statutului de limbă oficială pe întregul teritoriu al ţării, prima etapă, în opinia lor, a unei dezmembrări a ţării.