Centrul Vechi al Capitalei va găzdui un muzeu de istorie a evreilor

Centrul Vechi al Capitalei va găzdui un muzeu de istorie a evreilor, conform unei hotărâri aprobate joi de majoritatea consilierilor generali din București.

Conform proiectului, Municipalitatea va da în administrarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” imobilul situat în Str. Lipscani nr. 18 – 20, Sector 3, pentru realizarea unui muzeu de istorie a evreilor din România. Clădirea se află vizavi de Banca Națională a României.

Proiectul a fost aprobat în urma votului exprimat de cei 45 de consilieri generali prezenți, dintre care 34 au votat ”pentru”, iar 11 consilieri ai Uniunii Salvați Bucureștiul s-au abținut, motivând că nu au văzut proiectul supus aprobării CGMB.

Muzeu de istorie a evreilor, în locul pinacotecii

Firea: Vom avea un nou regulament pentru Centrul Vechi: Vor fi controale şi se vor da…

Primul hotel Hilton Garden Inn din România se deschide luna viitoare în Bucureşti, în Centrul Vechi

În imobilul care va găzdui muzeul de istorie a evreilor din România urma să fie amenajată, de fapt, pinacoteca Municipiului București, scrie HotNews. Clădirea-monument istoric din strada Lipscani 18-20 a fost preluată de Primăria Capitalei de la Banca Comercială Română în schimbul terenului pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr 15 și 6 milioane de euro, potrivit unei hotărâri aprobate de CGMB în iunie 2013. Turnul Bancorex aparține BCR și a fost construit pe terenul Primăriei în urma unui contract de asociere în participațiune cu un investitor privat.

Muzeul de istorie a evreilor din România, în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, a fost aprobat încă de anul trecut de Hotărâre de Guvern.

Potrivit unui comunicat de presă remis anterior de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Executivul de la București a adoptat, la finele lunii august anul trecut, hotărârea privind coordonarea activităților din cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, în vederea realizării, ulterioare, a unui muzeu de istorie a evreilor din România, avându-se în vedere, de asemenea, inițierea acțiunilor cu caracter cultural, științific, educațional și legal pentru protejarea memoriei victimelor Holocaustului.

Actul normativ aprobat atunci a modificat forma anterioară a Hotărârii de Guvern nr. 902/2005 privind înființarea INSHR – ”Elie Wiesel”, completând reglementările existente la momentul respectiv, astfel încât să se instituționalizeze ”Comitetul consultativ pentru realizarea unui muzeu de istorie al evreilor din România, în sensul că se prevede că aceștia sunt numiți de directorul general al INSHR – ”Elie Wiesel”, cu acordul Șefului Cancelariei Prim-Ministrului și nu sunt salarizați”. Tot atunci s-a decis ca Institutul să treacă din coordonarea secretarului general al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Prim-ministrului, și să i se suplimenteze schema de personal cu 3 posturi, numărul maxim de posturi ale Institutului fiind de 21.

Conform actului normativ, Institutul este condus de un director general, funcție asimilată din punctul de vedere al salarizării cu funcția de secretar de stat, în condițiile legii, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului.

”Pentru înființarea muzeului de istorie a evreilor din România se vor urmări organizarea unei rețele de comunicare cu instituții de specialitate din țară și din străinătate pentru documentarea necesară elaborării conceptului muzeal, dar și elaborarea tematicii expoziționale necesară pentru proiectul curatorial. De asemenea, identificarea unui teren în București pentru amplasarea viitoarei construcții și pregătirea documentației necesare în vederea organizării concursului internațional – proiectul arhitectural al Muzeului Național de Istorie a Evreilor din România. Totodată, se are în vedere și identificarea de parteneri interni și internaționali în vederea realizării proiectului muzeal, identificarea de artefacte, obiecte și material documentar specifice istoriei și civilizației evreilor din România, precum și stabilirea listei de bunuri culturale care vor face parte din patrimoniul muzeului”, se preciza în comunicatul de presă remis de MAE.