Dragnea nu exclude chemarea lui Iohannis la comisia de anchetă. CCR a stabilit însă că nu e obligat să vină la audieri

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi că nu exclude chemarea preşedintelui Klaus Iohannis la comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a cărei înființare a fost amânată pentru săptămâna viitoare. Lăsând la o parte că nu este obligat să vină la audieri în cadrul unor anchete parlamentare, ideea de a-l chema pe șeful statului este cu atât mai puțin plauzibilă cu cât, la acea dată, Iohannis nici măcar nu era membru al PNL, nu era implicat direct în campania electorală, ci doar a fost susținut pentru postul de premier după demiterea Cabinetului Boc prin moțiune de cenzură.

”Dacă comisia va ajunge la concluzia că o astfel de audiere (a preşedintelui Iohannis – n. r..) este importantă pentru ceea ce vrea să afle ancheta parlamentară, de ce nu?”, a declarat Liviu Dragnea întrebat dacă şeful statului ar putea fi chemat la comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, relatează News.ro.

Liderul PSD a susținut că în regulamentul comisiei de anchetă va fi introdusă obligația ca cei chemați să vină la audieri.

”Am văzut cu toţii ce forţă au comisiile de anchetă parlamentară în alte state, începând cu America şi continuând cu alte state din alte zone ale lumii. Mie mi se pare inadmisibil ca cineva din România să poată refuza să vină la o comisie de anchetă parlamentară. Vorbim de Parlament, care este instituţia supremă a democraţiei în statul român”, a mai spus Dragnea.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

Dorința lui Dragnea contravine însă mai multor decizii ale Curții Constituționale potrivit cărora Parlamentul nu poate obliga pe nimeni să se prezinte la comisii, mai ales când vine vorba de magistrați, fie ei judecători sau procurori. Același lucru este valabil și pentru șeful statului. Prin Decizia nr. 1.231 din 29 septembrie 2009, Curtea a arătat expressis verbis că „în faţa comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituţionale specifice cu Parlamentul (referire la instituțiile aflate sub control parlamentar, cum este cazul SRI, SIE, SRR sau SRTV sau guvernul care depinde de votul de încredere al deputaților și senatorilor). Alte subiecte de drept pot fi invitate să ia parte la dezbaterile din faţa comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligaţie corelativă din partea acestora de a da curs invitaţiei“.

Nici măcar în cazul procedurii de suspendare a președintelui de către Parlament (singura armă pe care Parlamentul o are în raport cu președintele) șeful statului nu este obligat să vină să își susțină cu punctul de vedere, Constituția lăsând la latitudinea sa dacă vrea sau nu să dea explicații în fața celor două Camere (Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută, art. 95, alin 1).

Ce rol a avut Iohannis în 2009

În 2009, Iohannis era primar al Sibiului din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. Singurul episod în care acesta a fost prezent în dezbaterea ce a precedat alegerile prezidențiale din decembrie 2009 a fost cel în care, după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Boc, PNL l-a propus pe Klaus Iohannis pentru postul de premier, în octombrie, propunere acceptată de primarului Sibiului.

Parlamentul, aflat în plin conflict cu președintele în exercițiu Traian Băsescu și pe fondul retoricii electorale, a adoptat chiar o declarație politică prin care îl desemna premier,deși Constituția precizează că atributul desemnării premierului revine șefului statului. Propunerile înaintate de Băsescu- Liviu Negoiță și Lucian Croitoru au fost blocate de Legislativ, guvernarea fiind asigurată în continuare de guvernul demis, cu puteri limitate. În condițiile în care Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat la Cotroceni, el l-a numit, din nou, pe Emil Boc drept premier.

Deși a fost de acord cu propunerea PNL, Iohannis nu a avut un rol activ în campania electorală de atunci. De altfel, el a devenit membru PNL abia în 2013, cu doar un an înainte de a câștiga președinția, în calitate de candidat susținut de liberali.