Campionatul românesc de fotbal nu este unul frecventabil, a atenționat FIFpro, organizația internațională care reprezintă interesele fotbaliștilor profesioniști, arătând că jucătorii care semnează un contract cu o echipă din Liga I riscă să rămână neplătiți sau să fie supuși la presiuni atunci când refuză să-și prelungească un contract.
Potrivit datelor colectate de FIFpro într-un raport pe anul 2016, 75% din jucătorii legitimați în primele două ligi din România s-au confruntat cu întârzieri salariale.
Potrivit președintelui sindicatului fotbaliștilor din România (AFAN), Emilian Hulubei, numărul jucătorilor care se plâng de întârzierile salariale este în creștere.
”Situaţia se înrăutăţeşte de la an la an. În 2015, AFAN avea cunoștință de 257 de cazuri care ajunseseră la comisii. Numărul litigiilor a crescut la 287 în 2016. Este frustrant”, a spus Hulubei.
”Nu mai avem timp să ne concentrăm pe programe dedicate educației și sănătății, pentru că ne ocupăm numai de plângerile jucătorilor pe tema problemelor salariale. Sunt cluburi care nu pot plăti salariile promise. Le achită fotbaliștilor primul salariu sau prima de instalare, apoi nu le mai dau niciun ban”, a adăugat acesta.
Mai multe plângeri au venit de la jucătorii olandezi ajunși în Liga I. Aceștia au reclamat faptul că au fost plătiți doar pentru prima lună de contract. Unul dintre jucători a spus că a primit doar 400 de euro dintr-un contract de câteva mii.
Alți jucători au spus că au fost presați să semneze documente în care să recunoască faptul că ar fi primit toți banii.
”Cluburile din România au creat un model economic bazat pe păcălirea jucătorilor”, a declarat Louis Everard, președintele Uniunii Jucătorilor Olandezi, membru al FIFPro.
”Este un comportament antisocial, indecent și total inacceptabil”, a adăugat acesta.
În avertizarea emisă de FIFpro se arată că până și în cazurile în care jucătorii neplătiți au câștig de cauză la comisiile FIFA sau la Curtea de Arbitraj Sportiv, recuperarea banilor rămâne problematică.
”În prima ligă a României, (Liga I) patru cluburi sunt în insolvență. În a doua divizie, patru cluburi au dispărut din cauza falimentului într-un sezon. Alte trei sunt în insolvență. Când un club dă faliment, este practic imposibil ca un jucător să-și mai recupereze banii”, se arată în avertisment.
”Există cluburi care nu pot plăti niciodată salariul pe care îl oferă unui jucător. Vor plăti primul salariu sau onorariul de instalare, dar nimic mai mult. Se folosesc pur și simplu de jucător. Când se deschide sezonul transferurilor, scapă de el”, a declarat și președintele AFAN, Emilian Hulubei.
Acesta a adăugat că jucătorii străini ofertați de cluburile românești ar trebui să se consulte cu AFAN mai întâi, pentru a afla dacă echipa respectivă chiar are bugetul necesar pentru asigurarea salariului oferit.
”Noi știm ce ce cluburi pot cu adevărat oferi salariul pe care îl avansează”, a spus Hulubei.
Potrivit FIFPro, cluburile românești se confruntă cu grave probleme financiare din cauza lipsei de sponsori.
Majoritatea cluburilor se bazează pe banii primiți din televizarea meciurilor sau pe bugetele oferite de autoritățile locale.
De asemenea, prezența spectatorilor plătitori de bilet la stadion este mică – o medie de 2.700 de spectatori pe meci.
Potrivit raportului pe 2016 privind problemele jucătorilor profesioniști de fotbal efectuat de FIFpro, în România, din 220 de jucători profesioniști chestionați, 75% avuseseră parte de întârzieri salariale în ultimele două sezoane.
”Dacă joci în prima ligă ai o șansă să fii plătit, dar în a doua ligăă nu știi niciodată”, declara unul dintre jucătorii chestionați sub rezerva anonimității.
Potrivit raportului, România se afla alături de Malta, Slovenia și Cipru printre țările cu cele mai mari probleme la întârzierile salariale.
Această problemă vine la pachet cu lipsa unor standarde colective care să-i protejeze pe jucători de abuzurile angajatorilor.
Opt la sută dintre jucători evoluau fără contract, potrivit raportului, în timp ce 60% aveau contracte de prestări servicii față de club.
O altă problemă semnalată de raport ține de presiunile la care jucătorii sunt supuși atunci când refuză să își prelungească contractul cu echipa pentru care evoluează.
Potrivit raportului, presiunile pentru prelungirea contractelor apar în special în Africa sau în țările unde media valorii salariilor este de sub 1.000 de dolari.
”În timp ce presiunea de reînoire a contractelor este o problemă mult mai mică în Europa, există totuși puncte fierbinți notabile în România și Cipru, deși aici jucătorii sunt mai bine remunerați”, se arată în raport.
Astfel, 15% dintre jucătorii români chestionați au declarat că au fost supuși presiunilor (lăsați să se antreneze singuri sau la echipa a doua, nu au mai fost incluși în ”primul 11” etc), cel mai mare procent din Europa.
Ca nivel al salariilor din Liga I, majoritatea fotbaliștilor (38,2%) câștigau între 4.001 și 8.000 de dolari pe lună. Urmează jucătorii cu salarii între 2.001 și 4.000 de dolari pe lună salariu (34,1%) și cei cu salarii între 1.001 și 2.000 de dolari pe lună (7,7%).
2,7% dintre fotbaliști aveau un salariu de până la 300 de dolari pe lună.
La polul opus, 1,8% dintre fotbaliști aveau un venit lunar mai mare de 100.000 de dolari pe lună.