Raport: Jurnaliștii europeni, supuși la încercări de intimidare și presiuni care îi împing la autocenzură

Numeroși jurnaliști din Europa se confruntă deseori cu încercări de intimidare și chiar cu violență. În consecință, în fața acestor presiuni, mulți recurg la autocenzură, arată un sondaj realizat recent de Consiliul Europei.

Aproape o treime din cei 940 de jurnaliști din țările membre ale Consiliului Europei și din Belarus au mărturisit că au fost agresați fizic în ultimii trei ani. Pe de altă parte, 69% dintre participanții la sondaj au declarat că s-au confruntat cu violența psihică – încercări de intimidare, amenințări, umilire – în timp ce-și făceau meseria.

Mai mult de jumătate (53%) dintre ziariști au spus, de asemenea, că au fost hărțuiți online, fie aducându-li-se acuzații de partizanat, fie lansându-se la adresa lor atacuri personale sau campanii de defăimare.

G4Media. Secretarul general al Consiliului Europei: România riscă să își încalce obligațiile internaționale

Trump, un nou război cu presa: De ce muncim atât de mult să colaborăm cu presa…

Încercările de intimidare venite din partea grupurilor de interes au fost și ele menționate de 50% dintre jurnaliștii chestionați.

46% dintre respondenți s-au plâns că au fost amenințați cu bătaia, 43% au fost intimidați de diverse grupuri politice, 39% au fost urmăriți, iar 35% au fost victimele intimidărilor venite din parte Poliției.

Aproximativ trei sferturi dintre ziariști au recunoscut că nu se simt protejați în fața interceptărilor, iar jumătate au spus că s-au temut la un moment dat că abilitatea lor de a-și proteja sursele a fost compromisă. În plus, 21% susțin că le-au fost confiscate sau distruse bunuri legate de munca lor.

De altfel, aproape un sfert (23%) dintre respondenți au spus că în ultimii trei ani au trecut prin încercări de intimidare din partea unor autorități – arestări, anchete, amenințări cu urmăriri judiciare sau urmăriri judiciare.

Cele mai multe cazuri de abuz fizic îndreptat asupra ziariștilor au fost raportate în Turcia și în regiunea Caucazului de Sud, însă au existat situații similare și în statele membre UE.

Și mai îngrijorător, 35% dintre jurnaliști susțin că nu au acces la mecanisme care să-i protejeze în fața tuturor acestori factori care interferează cu munca lor. Drept consecință, mulți recurg la autocenzură.

Unul din cinci respondenți a spus că s-a simțit presat să își prezinte materialele într-un mod mai degrabă convenabil pentru angajatorul său. De asemenea, 31% au admis că s-au simțit forțați să-și „ajusteze” materialele care abordau subiecte controversate, 23% – că au fost obligați să nu difuzeze anumite informații pe care le dețineau sau chiar că li s-a cerut să abandoneze anumite subiecte (15%).

Totuși, 35% dintre jurnaliști au declarat că aceste presiuni la care au fost supuși i-a determinat să lupte cu și mai multă determinare împotriva cenzurii.

Dintre cei 940 de jurnaliști participanți la sondaj, 54% sunt bărbați, iar 46% – femei. 46% dintre ei au o carieră în domeniu de 16 ani sau mai mult. Cei mai mulți lucrează pentru publicații tipărite (32%) și publicații online (31%); 17% dintre respondenți lucrează în televiziune, 9% – la reviste, 8% – în radio, iar 3% – în web TV.