Guvernul vrea să-i ia președintelui puterea de decizie în numirea procurorilor-șefi

Guvernul propune o formă mult mai radicală la inițiativa legislativă a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, prin care acesta dorea ca numirea procurorului general, a șefului DNA și DIICOT să se facă doar de către Consiliul Superior al Magistraturii, eliminându-i din această procedură pe ministrul Justiției și pe șeful statului, care, potrivit legislației în vigoare, este cel care ia decizia finală. În punctul de vedere transmis Parlamentului la inițiativa lui Tăriceanu, Executivul propune eliminarea doar a președintelui Klaus Iohannis din procesul de decizie.

În prezent, procurorii-șefi sunt numiți prin decret al președintelui, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul CSM. În proiectul lui Tăriceanu, care se află pe agenda Comisiei juridice a Senatului, se prevede ca numirile să fie făcute exclusiv de CSM, însă premierul susține, în punctul de vedere înregistrat la Parlament pe data de 7 aprilie, că eliminarea ministrului Justiției din procedura numirii șefilor de parchete este neconstituțională, pentru că ar încălca articolul 132 din Legea fundamentală. Pe de altă parte, premierul susține că eliminarea doar a șefului statului nu aduce atingere Constituției, cu toate că președintele este cel care numește magistrații.

Argumentul lui Sorin Grindeanu este că articolul 132 spune că ”procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

”În acest context, ministrului justiției îi revine sarcina de a veghea inclusiv asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor, în baza principiilor responsabilității și eficienței. Având în vedere cele menționate, apreciem că, din perspectiva asigurării substanței prevederilor art. 132 alin. 1 din Constituție, legea specială trebuie să atribuie ministrului justiției un rol semnificativ în procedura de numire în funcție a procurorilor cu funcții de conducere menționați. Dacă ministrul justiției nu ar avea niciun rol în procedura de numire a procurorilor în anumite funcții de conducere, atribuția prevăzută la art.132 alin 1 din Legea fundamentală ar fi golită de conținut și importanță”, argumentează premierul în documentul trimis Parlamentului.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

Guvernul dă o cu totul altă interpretare prevederilor constituționale atunci când vine vorba despre atribuțiile șefului statului, susținând că a-i lua puterea de decizie în ceea ce-i privește pe șefii parchetelor nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor din Constituție.

Articolul 133 din Legea fundamentală spune că ”preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă”. În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii, se mai arată la articolul 134, alin.1.

”Prevederea constituțională are în vedere atribuția președintelui României de învestire în funcție a magistraților, judecători și procurori, cu consecința dobândirii inamovibilității, respectiv a stabilității, urmată de exercitarea activității judiciare de înfăptuire a justiției (…) Textul constituțional nu privește însă și numirea în funcțiile de conducere din magistratură, aspect care ține de cariera profesională a magistraților. În consecință, legiuitorul nu are constrângeri explicite de rang constituțional în stabilirea soluției legislative privind numirea procurorilor în funcțiile de conducere”, susține Guvernul.

Propunerea legislativă a lui Tăriceanu a fost depusă în luna februarie, în plin scandal legat de OUG 13, a cărei emitere a fost cercetată de DNA, marea miză fiind înlăturarea șefilor parchetelor. Tot Tăriceanu este cel care a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern. Judecătorii CCR au admis sesizarea și au susținut că DNA nu ar fi avut dreptul de ancheteze cazul (dosarul a fost oricum trimis de DNA la Parchetul general).

Pe acest fond, Tăriceanu a cerut demisia procurorului-șef al DNA, Laura Corduța Kovesi, invocând decizia judecătorilor constituționaliști, iar noul ministrul al Justiției Tudorel Toader a făcut o evaluare a activității lui Kovesi, dar și a procurorului general, Augustin Lazăr, în condițiile în care cei doi s-au opus, la fel ca președintele Klaus Iohannis, tentativelor de modificare a codurilor penale de către guvern. Toader a concluzionat însă că nu este ”oportună” schimbare lor din funcție.

Inițiativa a fost adoptată deja de Camera Deputaților și ar urma să fie trimisă la promulgare, după votul din plenul Senatului.

Numirea procurorilor-șefi a fost motiv de tensiuni politice și în trecut, între fostul președinte Traian Băsescu și majoritatea PSD. Și atunci s-a pus problema modificării legislației în sensul eliminării șefului statului din procedura numirii șefilor PG, DNA și DIICOT.

Punctul de vedere al Guvernului